Supraeul comunităţii civilizate şi-a elaborat idealurile şi şi-a fixat cerinţele. Dintre acestea din urmă, acelea care se referă la relaţiile interumane se rezumă prin termenul general de etică.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Supraeul unei epoci de civilizaţie date are o origine similară cu aceea a supraeului individual; el se întemeiază pe impresia lăsată în posteritate de marile personalităţi, de conducători, de oamenii dotaţi cu o forţă spirituală dominatoare, la care una dintre aspiraţiile umane şi-a găsit expresia sa cea mai puternică şi mai pură, exclusivă.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul de spirit poate redeschide uneori izvoarele comicului, care au devenit inaccesibile şi adesea, comicul serveşte drept faţadă pentru cuvântul de spirit, înlocuind plăcerea preliminară produsă prin tehnica proprie cuvântului de spirit. Toate acestea ne arată că relaţiile dintre comic şi cuvântul de spirit nu sunt deloc simple.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prieteniile sunt relaţiile interumane cu oameni care ai un interes şi pe urmă ai o chimie.

perlă de Gigi Becali
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moise şi-a început existenţa eroică prin a cuteza să se coboare la nivelul copiilor lui Israel.

Sigmund Freud în Moise şi monoteismul (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Activitatea spiritului uman, cea care a creat marile instituţii ale religiei, ale dreptului, ale eticii, vizează în fond posibilitatea ca individul să îşi stăpânească complexul Oedip şi să îşi transfere libidoul din relaţiile infantile în relaţiile sociale dorite şi definitive.

Sigmund Freud în Resultats, idees, problemes (1921-1938), Petit abrege de psychanalyse (1985)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneza convingerii în delir nu se deosebeşte de modul în care se constituie convingerea în cazurile normale, unde nu intervine refularea. Cu toţii investim convingerea noastră în conţinuturi de gândire care îmbină adevărul şi falsul şi extindem această convingere de la unul la celălalt. Ea se difuzează de la elementele adevărate la cele false şi le apără pe acestea din urmă, chiar dacă mai puţin obstinat decât în cazul delirului, împotriva criticii cuvenite. Şi în psihologie, relaţiile, protecţia pot înlocui valoarea proprie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mitologie are în general curs regula că un stadiu antecedent, deşi depăşit şi reprimat de un stadiu superior, dăiunui alături de acesta într-o formă atrofiată, în aşa fel încât obietele adoraţiei se transformă în acelea ale repulsiei.

Sigmund Freud în Totem şi Tabu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afirmaţia dumneavoastră cum că îmi tratez discipolii ca pe pacienţi este demonstrabil falsă... Există o convenţie între noi, analiştii, ca nimeni dintre noi să nu se simtă ruşinat de propria sa nevroză. Dar unul care, purtându-se anormal ţine să susţină că e normal, dă de banuit că nu e la curent cu propria sa maladie. Prin urmare, propun să renunţăm de tot la relaţiile noastre personale.

Sigmund Freud în scrisoare către Carl Gustav Jung (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În alte vise, dimpotrivă, nu se găseşte nici un singur element care să-şi fi păstrat întreaga sa valoare. Tot ceea ce era esenţial în ideile latente este reprezentat aici prin detalii accesorii şi se descoperă între acestea şi acelea un important lanţ de asociaţii. Cu cât visul este mai obscur şi mai încâlcit, cu atât mai mult trebuie să se ţină cont, pentru a-l interpreta, de procesul de transpunere.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simptomele delirului – fantasme, cât şi acţiuni – sunt rezultatele unui compromis între cele două tendinţe psihice; ori, în cazul unui compromis, trebuie să se ţină seama de cerinţele ambelor părţi, fiecare dintre ele trebuind să renunţe la o parte din pretenţii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce şi cum putem uita, în general şi între altele, evenimente care, aşa cum sunt acelea din primii ani de copilărie, cu siguranţă că ne-au lăsat o impresie din cele mai profunde? Este aici o problemă de un ordin cu totul diferit, în soluţionarea căreia putem foarte bine să atribuim un anumit rol apărării împotriva senzaţiilor de suferinţă, atrăgând în acelaşi timp atenţia asupra faptului că acest factor este departe de a explica fenomenul în totalitatea sa. Este un fapt incontestabil că impresiile dezagreabile sunt uitate cu uşurinţă. Numeroşi psihologi au sesizat acest fapt care a făcut asupra marelui Darwin o impresie atât de profundă încât el şi-a impus ca "regulă de aur" să noteze cu deosebită grijă observaţiile care păreau devaforabile teoriei sale şi care, după cum el a avut ocazia s-o constate, nu voiau să se fixeze în memoria sa.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potrivit uneia dintre premisele neagreate ale psihanalizei, prejudecata intelectuală, procesele psihice ar fi prin ele însele inconştiente, iar în ceea ce priveşte pe cele conştiente, acestea nu ar fi decât acte izolate, fracţiuni ale vieţii psihice totale.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este necesar să vedem în etică un fel de tentativă terapeutică, de efort de a obţine, cu ajutorul unui imperativ al supraeului, ceea ce până la un moment dat civilizaţia nu a putut obţine prin intermediul celorlalte discipline.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Categoric este dificil de dat o definiţie a ceea ce, convenţional, este numit "caracter"; totuşi poate fi remarcat faptul că acesta din urmă poate fi atribuit eului în mod univoc şi am putut cunoaşte câţiva dintre factorii care îl determină: în primul rând transformarea vechii instanţe părinteşti în supra-eu, fapt care este de departe cel mai important şi cel mai decisiv dintre toate, mai târziu identificarea cu părinţii sau cu alte persoane influente, apoi încă alte identificări care sunt reziduurile relaţiilor obiectuale abandonate. La toate acestea se adaugă formaţiile reacţionale care îşi joacă întotdeauna rolul în formarea caracterului şi pe care eul le acumulează prin mijloace mai normale, mai întâi în refulările sale şi mai apoi când el respinge impulsiunile instinctuale indezirabile.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul lapsusurilor, pe lângă relaţiile tonale şi similitudinea cuvintelor, trebuie să admitem şi influenţa asociaţiilor de cuvinte. Dar nici aceasta nu ajunge. Există o întreagă serie de cazuri în care explicaţia unui lapsus observat nu reuşeşte decât dacă se ţine seama de propoziţia care a fost enunţată sau măcar gândită anterior. Sunt şi acestea cazuri de acţiune la distanţă, de felul acelora citate de Meringer, dar de o amploare mai mare.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am constatat că cele trei modalităţi principale ale angoasei: angoasa reală, angoasa nevrotică şi angoasa conştiinţei, pot fi uşor raportate la cele trei dependenţe ale "eului": lumea exterioară, sinele şi supraeul.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Sensul" unui act psihic nu este altceva decât finalitatea pe care o serveşte şi locul pe care actul îl ocupă într-o procesualitate psihică. Am putea chiar înlocui termenul "sens" prin termenii "finalitate" sau "tendinţă". Ei bine, această finalitate pe care o credem a discerne în actul ratat, ar putea să nu fie decât o aparenţă înşelătoare sau o exagerare poetică?

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Inconştient" este conceptul general, "refulat" cel particular.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe femei încearcă să ducă mai multe vieţi: copil, mamă, soţie, amantă, vedetă, oferind doze mici de oxigen pentru fiecare dintre acestea şi cedând sub greutatea atâtor roluri concurente. Femeile despre care am scris luptă - uneori hilar, alteori în mod tragic - pentru a elimina prăpastia dintre pustiul lumii lor interior şi cerinţele impuse de lumea exterioară. Iar umorul, în cele din urmă, este salvatorul nostru.

citat din Joanna Murray-Smith
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există un anumit număr de relaţii care par mai utile decât altele în mecanismul formării visului. Acestea sunt asociaţiile prin asemănare, prin contact şi prin corespondenţă. Visul se foloseşte de ele pentru a susţine acţiunea proprie de condensare şi din toate elementele, mai mult sau mai puţin concordante, el alcătuieşte o unitate nouă.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!