Gayk nu are copii. A adoptat însă pe când era încă elev în gimnaziu pe o nepoată a sa, în momentul când aceasta lucra la gherghef. Nu s-a dat înapoi de la nici un sacrificiu pentru a-i da o educaţie aleasă – având grijă să-i trimită în fiecare zi, la institutul unde o internase, câte un chelner care să o roage din partea sa să se spele în fiecare sâmbătă pe cap şi să-şi formeze neapărat o cultură generală.

Urmuz în Emil Gayk
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe lângă celelalte trebi grădinăreşti, slujba lui de căpetenie fu ca să facă în fiecare zi câte douăsprezece mănunchiuleţe de flori, şi în fiecare dimineaţă să le dea la cele douăsprezece domniţe, fete ale împăratului, când vor ieşi din casă spre a se primbla prin grădină. Aceste domniţe erau ursite să nu se poată mărita până nu va găsi cineva care să le ghicească legătura ursitei lor şi să facă pe vreuna din ele ca să iubească pe cineva. Ursitele lor le dăruise cu patima jocului. Erau nebune după joc şi pe fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănţuind. Nimeni nu ştia unde merg ele noaptea de joacă. Împăratul se luase de gânduri cu atâta cheltuială pe condurii fetelor sale şi pentru inima lor de gheaţă, de care nu se putea lipi nici un june din cei ce veniseră în peţit. Pentru aceasta el dase sfară în ţara lui şi în ţările streine, precum ca să se ştie că cine se va găsi să-i spuie ce fac fetele lui noaptea de rup fiecare câte o pereche de conduri, poate să-şi aleagă pe care îi va place din ele, şi el i-o va da lui de soţie.

Petre Ispirescu în Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E seara aceea

când coboară
stelele în fântâni să se spele cu lacrimi
uitate în ochiul copilăriei,
când jocul s-a oprit
în curtea vecinului ieşit la poartă
să-şi privească nepoţii crescând,
când bunica ascunde cu grijă
fotografii cu dor
de bunicul,
când mama rătăceşte prin curtea cu dorinţe
ascunse în marama decolorată de vremea
viscolind a încărunţire,
când tata zâmbeşte din tabloul
prăfuit de absenţă în camera unde încă
aşteaptă să deschid uşa,
când eu, fără vârstă,
fug de mine înapoi
spre naşterea primului oftat.

poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Leonard: Ce faci?
Sheldon: În fiecare sâmbătă, de când locuiesc în apartamentul ăsta, m-am trezit la 6:15, mi-am turnat un castron cu cereale, am adăugat un sfert de ceaşcă de lapte cu 2% grăsimi, am stat la capătul acesta al canapelei, am dat pe BBC America şi m-am uitat la Doctor Who.
Leonard: Penny doarme încă.
Sheldon: În fiecare sâmbătă, de când locuiesc în apartamentul ăsta, m-am trezit la 6:15, mi-am turnat un castron cu cereale...
Leonard: Ai televizor în camera ta, de ce nu iei micul dejun în pat?
Sheldon: Pentru că nu sunt nici invalid, nici o femeie care sărbătoreşte Ziua Mamei.

replici din filmul serial Teoria Big Bangului
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog fără apusuri

dacă vrei am să-ţi culeg câte un răsărit
din fiecare apus...
şi din când în când
o să renunţăm la câte 3 minute din viaţă
pentru fiecare sărut

dar te rog ascunde Luna
pe care n-am de gând s-o fur
pentru tine

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta de a fi elev

Este cea mai frumoasă şi mai dificilă artă
din lume unică şi irepetabilă Toată lumea
o ştie pe de rost Însă nimeni nu o cunoaşte
Fiecare elev îşi inventează arta sa luând lu
mea de la capăt În fiecare copil Dumnezeu a
sădit o cale Cu fiecare copil adevărul vine din
nou în lume Condiţiei umane i se mai dă o şansă
Adevărul Binele şi Frumosul vin în fiecare zi la
şcoală
Numai Libertatea totuşi are zece minute pauză

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (8 septembrie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvântare irlandeză

Fie ca Dumnezeu să vă dea...
Un curcubeu pentru fiecare furtună,
Un zâmbet pentru fiecare lacrimă,
O promisiune pentru fiecare grijă,
Şi o binecuvântare în fiecare încercare.
Pentru fiecare problemă din viaţă,
Un prieten credincios căruia să i-o împărtăşeşti,
Un cântec dulce pentru fiecare oftat,
Şi un răspuns pentru fiecare rugăciune.

poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Doina-Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu mult timp în urmă, trăia un rege vestit pentru înţelepciunea sa pe cuprinsul întregului pământ. Nimic nu îi era ascuns şi chiar şi cele mai mari secrete ale lumii ajungeau la urechile sale, ca şi cum i-ar fi fost şoptite de vânt. Avea însă un obicei ciudat. În fiecare zi, la sfârşitul prânzului, după ce masa era strânsă şi nu mai era nimeni în preajma lui, un servitor de încredere îi aducea încă o farfurie. Aceasta era acoperită cu un capac, aşa că nici servitorul său şi nimeni altcineva nu ştia ce era în ea, pentru că regele nu o descoperea decât în momentul când rămânea singur cuc.

începutul de la Şarpele alb de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine vrea ca Dumnezeu să-i asculte grabnic rugăciunea, de fiecare dată când se ridică şi întinde mâinile către Dumnezeu, mai înainte de toate şi mai înainte de a se ruga pentru sufletul său să se roage pentru sufletul duşmanilor lui. Purtându-se astfel, ori de câte ori Îl va ruga pe Dumnezeu, Acesta îl va asculta.

citat din Avva Zenon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hoţii

Aveam o poezie care nu mă lăsa să dorm
Şi am trimis-o la ţară
La un bunic.

La urmă am scris alta
Şi i-am trimis-o mamei
S-o păstreze în pod.

Am mai scris după aceea vreo câteva
Şi, cu strângere de inimă, le-am încredintat rudelor
Care şi-au dat cuvântul că or să aibă grijă de ele.

Şi tot aşa, pentru fiecare poezie nouă,
S-a găsit câte un om care să mi-o primească,
Pentru fiecare prieten al meu
Are, la rândul său. un prieten,
Atât de bun, încât să-i încredinţeze taina.

Aşa că nici eu nu mai ştiu acum
Unde mi se află cutare vers
Şi, în caz că mă calcă hoţii,
Oricât de mult m-ar schingiui,
Tot n-o să le pot spune mai mult, decât
Că ele sunt la loc sigur,
În ţara asta.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare secundă este momentul cel mai potrivit pentru a începe ACUM. Indiferent când treci la acţiune, tot începător eşti. Dacă procesul de învăţare are 23 de paşi, cel care începe azi va fi tot timpul în avantaj iar tu, indiferent când vei începe va fi tot cu pasul 1 şi timpul necesar pentru a parcurge cei 23 de paşi e tot acelaşi. NU mai aştepta momentul perfect pentru a trece la acţiune. Acesta nu există! Perfecţionismul ascunde teama de judecata celor din jur, teama de eşec, însă ceea ce perfecţionistul nu ştie e că amânând trecerea la acţiune, îşi aşterne cel mai mare eşec şi ruşine: lipsa totală de realizări. Sunt oameni care au idei ani de zeci de ani pe care nu le implementează. Iar la sfârşit cu ce te alegi? Cu ură, invidie şi frustrare când altul face şi tu spui: "e ideea mea!" Meritul e al celui care acţionează, nu al gânditorului de idei. Asta pentru că cel care acţionează a gândit şi el dar are de partea lui şi acţiunea.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpuri arse

când vom fi tot mai departe unul de celălalt
vom pune între noi cerul cu întrebări
partea mea va fi cât toate zilele
partea ta cât toate nopţile
la fiecare capăt
un anotimp diferit
şi fiecare îl va străbate pe jos
eu voi zidi o casă după soare
tu-ţi vei echilibra resursele
va fi greu
orice anotimp ars
ne va îmbogăţi cu alte întâmplări
până la momentul acela
când distanţele se vor topi
şi vom tăia din cerul prea mare
porţia noastră de suflet

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (25 septembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Castă

aceasta e starea ta de fericire
o recunosc după cele câteva emoticoane
repetate
gândurile fac o reconstituire a binelui
spart în toate literele precum un vas de cucuteni
aş crede că în fericirea aceasta se găsesc morminte
şi vetre întregi ale unor bucurii străvechi
fisurile retuşate îndemânatic sunt drumuri prin istorie
fiecare floare de mână sigur o iubire lăsată eternităţii
dau filele vieţii cu degetul şters pe limba maternă
pentru stabilitate şi preocupări antologice
câte necunoscute am descoperit algebric şi câte mai am de ispăşit
cu fiecare mă afund în păcatul originar
nu mă tem de iubire doar de
cum se izolează ea în fiecare clipă
menită a fi un caz despre care încă nu se ştie mare lucru

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulian: Luaţi loc, vă rugăm!
Traian: N-am să pot rămâne prea mult, e târziu şi oricât de important ar fi Luci pentru mine, nu pot neglija nici Institutul.
Diana: Domnule director, relaxaţi-vă! Institutul nu fuge de acolo. În plus, mâine e sâmbătă, o zi liberă.
Traian: Liberă?! Nu şi pentru mine...
Diana: Parcă ziceaţi că Luci fi deprimat. N-am înţeles însă de ce ar fi deprimat?
Traian: Doamnă, vă rog... Vă repet, motivele lui vi le va spune chiar el, după plecarea mea.
Iulian: Acum vă luaţi maşina, presupun.
Traian: Nu. Încă i-o las fiului dumneavoastră; eu voi lua un taxi... Ne vedem luni, Luci.
Lucian: Poate şi mai curând, dom' director; spre exemplu, mâine.
Traian: Oricând doreşti.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recredinţă

Noapte albă, neagră insomnie,
Aţipiri cu spaime şi vedenii;
Ca o nară unei mirodenii
Îmi dădea ocol o poezie.

De când nu mai sunt copil, cred greu
Că există pentru fiecare
Om câte un înger care are,
Dedicat, grijă de el mereu.

În această noapte, insomnia
Mi-a dat să recred că fiecare,
Personal şi permanent îl are;
Iar al meu e însăşi poezia.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile, cel puţin cele tinere, şi-au pierdut şi bruma de cultură olfactivă în momentul în care au părăsit bucătăria, de când nu mai sunt obligate să gătească masa de duminică şi au început să facă mai mult cu ochiul brandurilor strălucitoare. Mai important e faptul ca fiecare român să înceapă să-şi cultive în grădină flori parfumate şi plante aromate medicinale pentru a aduce savoare vieţii iar femeile să se lanseze în arta patiseriei după reţetele franţuzeşti.

Octavian Coifan în Business24, interviu (25 februarie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit primavara

Iată cum soarele se pleacă,
voios,
‘naintea mea;
Fiecare floare,
fiecare frunză,
fiecare zumzet,
fiecare adiere de vânt
mă îndeamnă a râde.

Copii cerşesc, încă.

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru toţi cei care aşteaptă cu răsuflarea tăiată ca o întoarcere de 180 de grade să se întâmple, am doar un lucru de spus. Fiecare se poate întoarce când vrea. Doamna aceasta nu dă înapoi.

citat din Margaret Thatcher
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima ta e-ntr-a mea

Omule bun, tu, semen al meu,
Ai grijă de inima ta!
Să nu uiţi, să crezi, să-mplineşti!
Inima ta nu e camera mea de hotel,
În care mă culc plictisit şi flecar
Şi-n zori las vraişte totul şi plec!

Nu e bodega unde pot, dacă vreau,
Să intru cu bocanci plini de tină
Şi să-mprăştii sudălmi, trântind uşa!
Nu e bancomatul din stradă,
De unde scot bani, când am chef
Şi uit să-i mai pun înapoi!

Inima ta e locul ce-l intru pe vârfuri,
Ca-n şoaptă să-i mulţumim celui sfânt,
Pentru bucuria de-a fi fost împreună!
Inima ta e seiful inimii mele!
E sipetul în care-mi pun la păstrare,
Partea cea mai frumoasă din mine!

Tu, semen al meu! Inima ta e-ntr-a mea!

poezie de Iulia Mirancea (11 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi astfel, unul câte unul, se cărară pe la casele lor de la curtea acestui împărat, şi-i lăsară fetele în plata Domnului; căci nimeni nu mai voia să-şi piarză sufletul pentru un cap de muiere. Însuşi împăratul fu coprins de spaimă, cum de să piară aşa junii ce voiau să-i pândească fetele, şi nu mai cuteza să îndemne pe nimeni. Împăratul era nevoit să cumpere mereu pe fiecare zi câte douăsprezece perechi de conduri, şi intrase la grije că o să-i îmbătrânească fetele în vatră şi o să împletească cosiţa albă, fără să puie pirostriile în cap. Argatul de la grădinărie îşi împlinea slujba cum ştia el în legea lui. Şi domniţele erau mulţumite de mănuchele de flori ce li le da argatul, şi grădinarul de lucrul lui. El, când da florile domniţelor, nici nu-şi ridica ochii asupra lor; dară când da florile fetei celei mici, nu ştiu de ce, că se roşea ca un bujor, şi-i tâcâia inima, de sta să-i sară din piept afară. Fata băgă de seamă aceasta, însă crezu că flăcăul este ruşinos şi d-aia se face aşa de roşu când vine înaintea lor. Azi aşa, mâine aşa, el vedea că nu e de nasul lui o aşa bucăţică. Dară ce-i faci inimei? Ea îi da brânci şi lui, bat-o pustia! şi ar fi voit să se puie şi el la pândă, şi apoi se gândea şi la păţaniile celor ce păzise înaintea lui.

Petre Ispirescu în Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare oportunitate, fiecare încercare cu care ne confruntăm, ne pune în faţa unor alegeri, în urma cărora ne exprimăm fie pentru partea pozitivă a lucrurilor (florile), fie pentru partea negativă (buruienile).

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!