Există în această întreagă lume doi ochi negri, profunzi şi oblici. Nu sunt decât doi. Ce ciudat! Sunt alţi ochi mai frumoşi, mai negri, mai profunzi. Dar toţi aceştia nu mă privesc. Eu vreau să-mi scufund ochii în singurii ochi negri pe care-i iubesc. Şi ochii aceştia nu sunt la capătul lumii. Ei sunt în acelaşi oraş în care mă aflu şi eu. Nimic nu ne separă. Nimic şi totul.

Jeni Acterian în Jurnalul unei fete greu de mulţumit (1932-1947)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele cu ochi negri

Un câine cu ochi negri lătra la uşa mea
Câinele cu ochi negri a tot lătrat
Câinele cu ochi negri îmi ştia numele
Câinele cu ochi negri îmi ştia numele
Un câine cu ochi negri
Un câine cu ochi negri
Îmbătrânesc şi vreau să merg acasă
Îmbătrânesc şi nu vreau să ştiu
Îmbătrânesc şi vreau să merg acasă
Un câine cu ochi negri lătra la uşa mea
Câinele cu ochi negri a tot lătrat.

cântec interpretat de Nick Drake
Adăugat de Oana- Manuela Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi negri

Mai străini ca niciodată,
Mai pierduţi ca nicioricând,
Se privesc doi ochi de fată
În privirea lor cătând.

Nu-nţelegem ce mai este
Nici e rost de întrebat,
Stau pe margine de lacrimi
Doi ochi negri, destrămaţi.

Poate cer vre-o evadare
Ori răspunsul inserat?..
Din adânc, odinioară
Zorii m-au cutremurat.

Plâng uimite mărgărite,
Roua spală umbre noi,
Ce se-alege din speranţe
Când sunt arse de cei doi?!

Urlă vântul a turbare,
Ceaţa dă năvală iar...
E prea mică dimineaţa,
Valul vine după val.

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii corpului vostru sunt deschişi, într-adevăr, dar mai aveţi şi alţi ochi, iar aceştia sunt închişi.

citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi ochi

negri pe tine poposesc cu poftă
nebună zeitate cu trup de havană
împrăştiind miros discret de iasomie

se zgâiesc cu avânt ciudat de flintă
cu fitilul aprins de frânturi de iubire

prima dată au stat pe gleznele pătate
de vise care se scurg atipic în pat

doi ochi negri privesc indiscret genele
rimelate cu discreţie de-un gând trecut
prin roua dimineţii strecurată prin pereţi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii negri

Ochii negri, faţa albă,
Păr întunecat şi mare,
Inima - un sloi de ghiaţă.
Alte semnalmente: n-are.

epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unicitate

Viaţa ne trimite uneori daruri
pe care nu le luăm în seamă...
Sunt împachetate modest...
în hârtie de ziar
şi legate cu sfoară...
Fără să le desfacem,
le aruncăm în uitare,
într-un ungher infim...
Habar nu avem că,
de acolo ne priveau
nişte ochi...
căprui
sau negri
sau albaştri...
Nişte ochi,
cei mai frumoşi din lume,
veniseră să iubească, prin noi...

poezie de Elena Latan (2017)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu oamenii din popor se înţelegea mai bine decât cu toată lumea noastră cultă şi semicultă; o vară întreagă o petrecu la o stână în tovărăşia câtorva ciobani. Eminescu era omul cel mai puţin personal (egoist), din câţi am cunoscut; cu ochii săi negri, profunzi şi strălucitori, pe care îi lăsa să plutească mai totdeauna în spaţiul nemărginit, se părea că puţin se interesează şi de mersul lumii acesteia şi chiar de sine însuşi.

Iacob Negruzzi în Almanah "Convorbiri literare"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contraste

Sunt bucurii care-ntristează,
Sunt întristări ce fericesc,
Sunt zile fără de lumină
Şi nopţi adânci ce strălucesc.

Sunt adevăruri ce doboară
Şi sunt minciuni care ridică,
Sunt împăraţi, atotputernici
Ce însă tremură de frică.

Sunt vieţi ce-au strălucit în viaţă,
Dar când s-au stins parcă n-au fost,
Palate care nu pot ţine
Cât o cocioabă adăpost.

Sunt oameni albi pe dinafară,
Dar negri în adâncul lor
Şi negri în afară, negri,
Da-n ei de-un alb strălucitor.

Sunt dulciuri ce-amărăsc ca fierea,
Dar şi amaruri ce-ndulcesc
Sunt nedreptăţi care îndreaptă,
Dreptăţi care nedreptăţesc.

Sunt multe contradicţii, multe:
Sunt uri adânci ce nasc iubiri,
Sunt suferinţi ce-aduc lumină
Şi fericiri nefericiri!...

poezie celebră de Virgil Carianopol din Elegii şi elegii (1974)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul orbului de la naştere

Sub ochii aceştia sunt alţi ochi:
ochii orbului de la naştere,
fetuşi maturi
ce se rănesc cu lumina altei lumi,
ce lovesc în zbuciumul lor
placentele fără utere,
ce ne arată
drumul care ne continuă
la întretăieri,
unde sângele
se împreunează cu moartea,
unde paradigma e un licăr într-un ocean de mâl,
unde întâlnirea cu sine e o respingere,
e o fugă spre înţelepţii monahi.

Sub ochii aceştia
ochii orbului de la naştere
nu cunosc somnul şi nici visul,
şi nici unul pe celălalt nu se văd.
În ei sălăşluieşte numai
ideea de lumină.

poezie de Gabriel Hasmaţuchi din Intermundii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Azi mi-au murit alţi doi prieteni,
Oameni sau câini;
Le privesc ochii într-o fotografie, mă-ntreb
Ce văd acum ochii lor, ochi putreziţi
Plini de viermii adevărului absolut?

De ce viaţa? De ce această cretină, dementă stare-a materiei?
De ce lucruri pe care suntem siliţi stupid să le părăsim,
De ce mă chinuiesc să scriu sau să blestem -
Lucruri egale în faţa nefiinţei?

Am început să fiu sigur că dumnezeu e o aberaţie,
Nu există nimic; n-a existat nimic şi nu va exista.
Dar sunt. Şi nu pricep de ce simt asta.
Nu înţeleg. Nu înţeleg!

Trăim pentru a muri, nimic în plus.
Lumea e un lucru absurd,
Un puroi obsedat al materiei
Şi nimic încolo, nici încolo; de ce ne-ncepem
Dacă nu ne rămâne decât să sfârşim?

poezie de Liviu Mircea Goga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

doi ochi negri mă privesc
prin flăcări domoale
din fereastra
sufletului ciudat
cu trup de zeitate

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priveşte-mă-n ochi...

Priveşte-mă-n ochi când eşti cu mine,
Priveşte-mă-n ochi, să ştiu de ţi-e bine,
Priveşte-mă-n ochi, că doar o privire,
Priveşte-mă-n ochi, mi-aduce fericire.
Priveşte-mă-n ochi, că şi ochii vorbesc,
Priveşte-mă-n ochi atât cât trăiesc.
Priveşte-mă-n ochi, e tot ce-mi doresc,
Priveşte-mă-n ochi, nu-mi spune "te iubesc".
Priveşte-mă-n ochi, să ştii ce gândesc,
Priveşte-mă-n ochi, să vezi cât te iubesc!
Priveşte-mă-n ochi, oricine ai fi,
Priveşte-mă-n ochi, bărbat sau copil.
Priveşte-mă-n ochi, nu-ţi cer prea mult,
Priveşte-mă-n ochi, să-ţi văd a lor tumult,
Priveşte-mă-n ochi chiar de nu-mi vorbeşti,
Priveşte-mă-n ochi, e deajuns să mă priveşti.
Priveşte-mă-n ochi, să pot să-nţeleg,
Priveşte-mă-n ochi, ce drum să aleg...

poezie de Mariana Simionescu (15 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea era femeia

care-i apărea încă din vis
un crâmpei de zuluf blond
cu ochii mereu negri
sunt mulţumit şi-i cad
în genunchi în zadar
aproape mă pierd la marginea
lumii vechi şi nu ştiu
cum se face o minune
ea era femeia de la capătul
drumului presărat din abundenţă
cu pietre funerare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurii ochi frumoşi sunt aceia care te privesc cu tandreţe.

citat celebru din Coco Chanel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai frumoşi ochi dintre toţi ochii sunt ochii care plâng de fericire!

Iulia Mirancea (4 mai 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi frumoşi sunt numai ochii care ne privesc cu dragoste.

citat celebru din Coco Chanel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de lacrimi

Zâmbea.
Visa.
Iubea.
Credea în tot şi în nimic.
Credea în tine.
Doar atât.
Şi îi era de ajuns.
Nu-i trebuia alt vis, alt gând
Sau alţi îngeri care să-i cânte imnul iubirii.
Îl ştia de la tine
Şi întreaga ei lume
Era plină de o adâncă fericire.
Întregul ei univers avea viaţa şi culoare.
Doi ochi căprui şterseseră orice urmă a trecutului.
Erau ochii lui,
Atunci ai unui înger,
Acum ai unui demon,
Dar a unuia şi aceluiaşi vis tainic de iubire.
Era aici,
Era lângă ea.
Şi el o iubea,
Dar a plecat
Lăsând doi ochi înlăcrimaţi
Şi o lume care s-a prăbuşit peste ei.
Sunt ochii ei azi trişti şi înneguraţi,
Înecaţi în gustul amar al durerii.
Sunt ochii ei frumoşi
Cei care nu mai au lumină
Şi nu mai văd nimic.
Sunt ochii ei cei care nu-l mai văd
Şi plâng,
Iar sufletul îl strigă,
Dar în zadar.
Lumea aceea frumoasă nu mai există.
Nu a luat-o cu el
Căci ea nu a vrut să i-o dea,
Dar prin ruperea visului
S-a stins şi ea.
Un cântec de lacrimi a rămas în urma tuturor.
Doar el mai spune că a existat un înger,
Că astăzi este demon
Şi că ea plânge.
O tânără ridică ochii spre cer
Şi înalţă o rugă de iertate
Pentru ea, pentru un înger
Şi pentru un vis pierdut în zare.
Sunt ochii ei cuminţi cei care tac
Şi plâng de când el a plecat.
În lumina lacrimilor reci
Ea caută lumea pierdută,
Dar tot ce astăzi mai găseşte
Este cântecul de lacrimi
Pe care în ruga ei îl spune
De dimineaţa până seara
Şi în visul tăcut din noapte.

poezie de Andreea Ion (2008)
Adăugat de Andreea Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

OCHII TAI

Singurul poem citit vreodată,
au fost ochii tăi.
Ce frumoşi ochi ai iubita mea!
Îmi doresc să mă oglindesc,
în ochii tăi.
Dar când? Vă iubesc ochi căprui.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin ochii mei

Prin ochii mei
viitorul devine trecut.
Ce dovadă că eu sunt prezentul mai trebuie?
Lumina care îmi inundă ochii,
se pierde în adâncul sufletului meu:
nimic mai cald, nimic mai rece,
nici ploaia de vară ce repede trece
nu capătă altă formă,
alta decât cea pe care eu vreau sa i-o dau!

Închid ochii,
nimic mai există!
Printre scântei, în sinapse, se naşte un gând:
că totul meu este, crescând asimptotic,
limitat de al meu crezământ -
doar ceea ce se poate cuprinde
la umbra acestui suflet sărac.
Ostenită, se aşază ideea
că totul imită ceea ce eu am visat,
nimic mai concret, nimic mai abstract!

Chiar şi lumina
simt cu mă roagă să o trăiesc:
să-mi fie milă, să am de grijă
din ce în ce mai rar să clipesc,
căci pleoapele mele îi sunt călăul
şi o strivesc!
Mai curată, mai vie, mai caldă,
sărmana, cum să existe altfel în noapte,
altfel decât eu o pot imagina?

poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plouă

Imi plouă pe inimă cu picături de rouă
sunt reci si plăcute
ce bine.
Îmi plouă.
Pe ochi si pe gură imi plouă cu lacrimi
ce gust bun au ele.
de dor si de patimi.
Si-n creier, cu gânduri nebune
să vin după tine.
la tine.
Vin?
Spune.
Imi plouă cu tine, cu vorbele tale tăcute
cu ochii tăi negri si buzele mute.
Sunt udă.
mi-e frig si mi-e bine.
Sunt apă
adorm si visez că te scalzi.
Mă scapă
de dor
de durere si zbucium.
Nu bea, sunt sărată
în lacrimi te scalzi, nu in apă curată.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!