Arc în dilataţie

Pentru că în noaptea asta m-am rupt în două
Să pot veghea lângă mine
Ca lângă paharul cu whisky cuburile de gheaţă
Fiindcă pe zi ce trece mă plac mai puţin
Fiindcă pe zi ce trece mă las tot mai jos
Ca roua, pe frunza de brustur.

Voi rămâne în aşteptare
Cu anonimatul şi datoriile neplătite
Până când cei din jur vor înţelege
De ce mă clatin.

...

Hai,
Ridicăte-n curbă!
Dilată pereţii de care mintea mea se izbeşte
Căci uite,
Vis-à-vis cineva încearcă să râdă
Iar în parchetul odăii încolţeşte
O floare...

Am deschis uşa fiindcă băteai cu pumnii
Te-am lăsat să pleci,
Fiindcă odaia avea ferestre
Chiar şi-n podea!

poezie de Virginia Radu Gavrilă (1983)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi Iubesc Ţara

Îmi iubesc ţara,
Fiindcă m-am născut în ea.
Îmi iubesc ţara,
Fiindcă ea îmi este patria.
Îmi iubesc ţara,
Fiindcă în ea am copilărit.
Îmi iubesc ţara,
Fiindcă de viaţă m-a pregătit.
Îmi iubesc ţara,
Fiindcă mi-a arătat cine-s eu.
Îmi iubesc ţara,
Fiindcă nu ma lăsat la greu.

poezie de Ionuţ Ciubotaru din Noi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micul Prinţ: Voi sunteţi frumoase, dar sunteţi deşarte! Nimeni n-ar avea de ce să moară pentru voi. Floarea mea, fireşte, un trecător de rând ar crede că-i asemenea vouă. Ea însă, singură, e mai de preţ decât voi toate laolaltă, fiindcă pe ea am udat-o eu cu stropitoarea. Fiindcă pe ea am adăpostit-o eu sub clopotul de sticlă. Fiindcă pe ea am ocrotit-o eu cu paravanul. Fiindcă pentru ea am ucis eu omizile, în afară doar de câteva, pentru fluturi. Fiindcă pe ea am ascultat-o eu cum plângea, ori cum se lăuda, ori câteodată chiar cum tăcea. Fiindcă e floarea mea.

replică celebră din Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupery (1943)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce?

De ce te-am ales pe tine?
Fiindcă ochii îţi sunt mai adânci ca valea Jondalului.

Fiindcă eşti fericită iubind
un singur bărbat.

Fiindcă fiii mei nenăscuţi
te vor de pe-acuma ca mamă.

Fiindcă pe tine te-aş vrea
veghindu-mi patul de moarte.

Fiindcă ai privit înăuntru-mi,
fără să ameţeşti.

Ei bine, findcă tu m-ai ales,
şi-ai văzut în mine Ideea!

poezie clasică de Ragnvald Skrede, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În om există două lucruri: binele şi răul, natura şi viciul. Binele, fiindcă este natură, fiindcă a fost corupt, fiindcă a fost diminuat, trebuie restabilit prin exerciţiu. Răul, fiindcă este viciu, fiindcă este corupere, fiindcă nu este natură, trebuie înlăturat. Iar dacă nu poate fi exterminat din rădăcină, trebuie cel puţin temperat, aplicându-se un remediu.

citat din Avicenna
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viespea turbată

Fiindcă turbasem
aveam în loc de ochi doi câini
care în loc de boturi aveau doi crocodili.
Fiindcă turbasem iarba era roşie şi tuşea.
Fiindcă turbasem aveam o peşteră în loc de gură
şi doi soldaţi romani în loc de urechi.
Fiindcă turbasem
căutam prin păduri un copac ca şi mine turbat
cu poeţi în loc de frunze şi cu peşti în loc
de rădăcini.
Fiindcă turbasem mă rugam la un Dumnezeu
turbat
un Dumnezeu turbat care a creat turbarea.
Fiindcă turbasem mâncam turbă
şi dormeam pe o linie curbă
şi visam, visam
o viespe turbată cum îmi ieşea
din deget şi înţepa aerul..
Şi aerul turba!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce femeile ne... plac

Femeile ne plac şi basta
Şi dragi ne sunt şi ele nouă,
Acum, în veac şi-n viaţa asta
Ce-o împărţim cu ele în două.

Ne plac femeile rotunde
Fiindcă sunt moi şi delicate
Şi le-au sculptat artiştii nude,
În piatră din antichitate.

Ne plac femeile suave
Fiindcă opusul ne atrage,
Precum tulpinele firave
Atrag jivine fitofage.

Femeile ne plac şi basta
Căci din Lumină şi Cuvânt,
Le-au zămislit Divini din coasta,
Primului om de pe Pământ.

Ne plac femeile nebune
Din lumea toată pe alese,
Căci peste tot sunt o minune
Roşcate, blonde sau negrese.

De ce femeile ne plac?
Pentru că aşa este firesc,
Iar dragostea ne este leac
Atunci când ştim că ne iubesc.

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea mea, nu te iubesc pentru mine, nici pentru tine, nici pentru amândoi împreună, nu te iubesc fiindcă sângele m-ar îndemna să te iubesc, te iubesc fiindcă nu eşti a mea, fiindcă te afli de partea cealaltă, acolo unde mă inviţi să sar şi eu nu pot face saltul, fiindcă în străfundurile posesiunii nu eşti în mine, nu te cuprind, nu trec dincolo de trupul tău, de râsul tău, există ceasuri când mă munceşte gândul că tu mă iubeşti, mă chinuieşte iubirea ta care nu-mi serveşte drept pod, căci un pod nu se susţine dintr-o singură parte.

citat clasic din romanul Şotron de Julio Cortazar
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-mă cu tine (pentru iubitul meu soţ)

Iubitule
ia-mă cu tine şi
du-mă la capătul lumii
dar... lasă-mă acolo...!
Lasă-mă să mă dezintegrez
fiindcă, la prânz
ţi-am azvârlit iubirea,
cu tipsie cu tot...;
să mă asfixiez, căci, la cină,
am vărsat cupa cu ozon,
părtinită de tine...;
să mă topesc de dor, pentru că,
deunăzi te-am părăsit o clipă...!
Du-mă dincolo de apă,
de lumină, de viaţă şi,
fiindcă ieri am scăpat stropul de rouă
de pe buzele tale,
astâmpără-mi setea cu pelin...
cu absint...
sau cu... lacrimile
din ochii tăi limpezi...
şi, fiindcă te-am împins
în singurătate,
lasă-mă câte puţin pestetot...
oriunde... sau... nicăieri!
Du-mă dincolo de iubire,
şi uită-mă acolo
să mă dizolv încet,
în inerţia eternităţii...
ori lasă-mă doar cu florile
pe care mi le trimiţi în fiecare zi
până reînvăţ de la ele
credincioşia...!
Şi totuşi, fiindcă ierţi
până dincolo de iertare,
fiindcă mă iubeşti
până dincolo de iubire,
ia-mă în tine şi lasă-mă,
acolo, întreg în întreg,
până la sfârşitul sfârşitului...
Iubite, dincolo de infinit,
la capătul lumii,
du-mă cu tine!

poezie de Iulia Mirancea (12 februarie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci ar fi fost şi este înspăimântător să-nţeleg că, da, peste tot sunt semne care mi se adresează, că ele strigă după descifrare, dar că mintea mea nu e în stare să le lege într-o coerenţă, necum într-un tunel sau într-o evadare. Nu am trăit degeaba, îmi spun în fiecare clipă a vieţii mele, fiindcă n-am ajuns scriitor, fiindcă sunt un biet profesor de română, fiindcă n-am nici familie, nici avere, nici o noimă pe lume, sau fiindcă trăiesc şi am să mor printre ruine, în cel mai trist oraş de pe faţa pământului. Ci pentru că mi s-a pus o întrebare la care n-am aflat răspunsul, pentru că am cerut şi nu mi s-a dat, am bătut şi nu mi s-a deschis, am căutat şi nu am găsit. Iată ratarea care mă înspăimântă.

Mircea Cărtărescu în Solenoid (2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre silogismul uman

Dumnezeu nu are gură
dar are vorbă
nu are mâini dar se spală cu mâinile tale
nu are picioare fiindcă are drumuri ne-umblate
nu are inimă
fiindcă bat clopotele
nu are puls fiindcă bate toaca
nu are
ce are
nu are
tot ce avem
fiindcă nu avem tot ceea ce are...
Ne are pe El şi e suficient
de-a fi fost
când va fi
în prezent!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre încurcătura mea, fiindcă ştiam că Alice avea oroare de orice intimităţi şi fiindcă s-a frânt literalmente în două de-a lungul braţului meu. Ne aflam lângă uşă şi credeam că se clatină, gata să cadă. Am prins-o (avea consistenţă, dar n-avea deloc greutate) şi atunci trupul i s-a pliat pur şi simplu în jurul braţului meu, într-un loc unde nu exista niciun fel de articulaţie.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dispariţie

Îmi pare că te-ndepărtezi
Fiindcă te-ai plictisit
Şi că n-ai vrea să mă mai vezi
Cum m-am obişnuit.

Nu mă opun să te dezlegi
Nu ţine cont de mine
Pentru că vreau ca tu s-alegi
Ce-i bine pentru tine.

Cât de departe vei pleca
N-ai grijă, voi fi bine
Căci voi crea în mintea mea
O lume doar cu tine.

Şi-n lumea aceea voi zbura
Departe de ce-a fost
Real şi fals voi adora
Dând timpului alt rost.

Şi fiindcă nu vom mai vorbi
Şi asta e firesc
Un singur lucru vreau să ştii
Că încă te iubesc.

poezie de Cassia F, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

România există, fiindcă eu o iubesc

România există şi e locul
unde eu am primit dreptul la viaţă!
E locul unde eu pot să mă încred în tine
să mă fac iubită de tine şi să te iubesc!
Rămânia eşti tu, iubitule,
când mă chemi, fiindcă ai nevoie de mine,
când mă aperi şi mă strângi la piept!
România eşti tu, prieten drag
şi tu, semen al meu,
care nu-mi dai voie să greşesc,
fiindcă îţi pasă de mine dar totuşi,
mă accepţi aşa cum sunt, fiindcă mă iubeşti!
România eşti tu, necunoscutule
pe care nu te-am văzut încă dar,
eşti în inma mea şi, ştiu sigur,
că şi eu contez pentru tine!
România eşti tu, pruncuţule frumos,
de-aici, de la sânul meu cald,
ocrotitor şi bun,
căci surâsul şi gânguritul tău
îmi definesc existenţa,
nădejdea continuităţii
şi voinţa divină!
România sunt eu, când mă îmbrac în ea
ca-n strai de sărbătoare şi o port
dincolo de mare şi dincolo de hotar:
în inimă, în gând şi pe buze!

Fiindcă o iubesc, România există!

poezie de Iulia Mirancea (3 decembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem

Fiindcă suntem adesea atât de nebuni
şi ne hrănim din măduvă de lună
hai să râdem atunci când vom bea
ca doi menestreli pe o planetă nebună.

Fiindcă suntem atât de bogaţi
şi ne–am născut din aceeaşi poveste,
râdem şi plângem când cerul va sta
pe masa tăcerii tras de un cleşte.

Fiindcă suntem atât de ciudaţi
şi ne topim adânc în palme
suntem laguna dintr – un bob de cafea
căzută într–o ceaşcă plină cu basme.

Fiindcă suntem atât de fierbinţi
până ce veacul din cărţi va cădea
hai să făurim din lut două roţi
şi un munte să tragem pătrat la rindea.

Fiindcă suntem, şi suntem o cupă
din care se bea iubire sadea
hai să împletim stâncă şi apă
şi–apoi să ne punem iubirea în ea.

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tânăr încă - şi voi rămâne până la urmă tânăr, fiindcă am un viitor, fiindcă adevăratul meu viitor vine după mine.

Lucian Blaga în Aforisme (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul

Tot ce am avut înalt
Ţie eu ţi-am dăruit
Nimic nu-mi fuse calculat
Fiindcă te-am iubit.

Tot ce-am avut mai rău
Într-o parte am azvârlit,
Nu mai sunt acelaşi eu,
Fiindcă te-am iubit.

Prin faţa mea de trec zâmbind,
Muze, fetişcane de liceu
Nu mai sunt acelaşi eu,
Fiindcă te-am iubit.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, Ţăranul Dac...

-dedicaţie Vlăduţei Lupău,
s-o utilizeze cum ştie ea-

Eu, Ţăranul Dac, să ştii,
Ascult pe Vlăduţa-n zi,
Noaptea şi în somn şi-n vis,
Căci mă poartă-n paradis,
Fiindcă la folclor mă-nclin,
La Vlăduţa mă şi-nchin.

Cînd se rupe-n drum căruţa,
Stau şi-ascult tot pe Vlăduţa,
Repar totul cu plăcere,
Că Vlăduţa-mi dă putere.
Fiindcă la folclor mă-nclin,
La Vlăduţa mă şi-nchin.

Cu mult dor urc potecuţa
Şi aud cîntînd Vlăduţa;
Ştiu că mîndra mă aşteaptă
La căsuţa ei în poartă,
Fiindcă la folclor mă-nclin,
La Vlăduţa mă şi-nchin.

Turmei, cînd mi-o duc pe deal,
Îi cînt doina din caval,
Mîndrei îi sărut frăguţa;
Ne-ncîntă cîntînd Vlăduţa,
Fiindcă la folclor mă-nclin,
La Vlăduţa mă şi-nchin.

Stau în casă cu drăguţa,
Mestecă mămaliguţa,
Vlăduţa cîntă cu foc,
Bulzul eu pe jar îl coc,
Fiindcă la folclor mă-nclin,
La Vlăduţa mă şi-nchin.
27 noiembrie 2019

poezie de Gheorghe Ungureanu
Adăugat de Jumanji
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-mă în tine, iubire

Iubire,
dintre toate comorile
de pe Pământ
şi visurile
şi cuvintele,
eu te-am ales pe tine,
fiindcă eşti frumoasă
şi fiindcă eşti
mai bună decât mine!
Dar, fiindcă ştiu că
o lacrimă, din cine ştie ce
apă tulbure,
picurată pe fragilu-mi lut
l-ar putea dezintegra,
tu, Iubire,
pune-mă în prima literă
a numelui tău
şi închide-mă acolo,
să nu mai pot ieşi
niciodată!
Sau pune-mă
în bucata de pâine
pe care o dai sărmanilor;
şi în sărut
şi în îmbrăţişare;
în liliac,
şi în tril de ciocârlie!
Şi lasă-mă să te iubesc
până la desăvârşirea iubirii
şi până dincolo de iubire!

Iubire, lasă-mă în tine!

poezie de Iulia Mirancea (25 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ud lucruri!
Nu din răutate
nici fiindcă asta vor
Ud lucrurile
fiindcă le cad frunzele frunzelor lor.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de Reunire

Poate că sunt şi ţări fără durere,
Unde-ar fi veşnicia să-ţi îngâni,
Dar fiindcă nu râvnesc nici o avere,
Rămân să mor aici, printre români.

Am fraţi, care m-aşteaptă-n orice vară
Pe ţărmuri de ocean, în munţi--stăpâni,
Dar fiindcă nu vreau lutul să mă doară,
Rămân să mor aici, printre români.

Fac parte dintr-un neam ce se urăşte
Şi-i binevoitor cu cei păgâni,
Dar fiindcă Dumnezeu aşa voieşte,
Rămân să mor aici, printre români.

Poate că-s doar un om de modă veche,
Visând un Ideal ce nu-l amâni,
Dar fiindcă graiul meu n-are pereche,
Rămân să mor aici, printre români.

Am clipe, când stau, supărat pe toate,
De lacrimi scris, în faţa unei pâini,
Dar fiindcă vine ziuă după noapte,
Rămân să mor aici, printre români.

Ultimul chiar de-aş fi, nu plec de-acasă,
Înconjurat de lupi, muşcat de câini,
Dar fiindcă nu ştiu moarte mai frumoasă,
Rămân să mor aici, printre români.

Şi vulturii când mi-or săpa mormântul
Lângă mioarele apusei stâni,
Să zică-atât: "Fiindcă-a iubit Cuvântul,
El a rămas, murind, printre români".

poezie de Traian Vasilcău (2018)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!