Dacă te uiți la statisticile vremii sau la recensământul din 1930, vezi că România interbelică e țara europeană cu cea mai mare natalitate și cu cea mai mare mortalitate (ambii sunt indici de întârziere) și, în plus, cu cea mai mare mortalitate infantilă. E țara europeană cu cel mai mare procent de analfabeți. Țara unde, din populația alfabetizată, doar 10% depășește linia claselor primare. Deci aproape toți românii erau fie analfabeți, fie absolvenți de doar câteva clase primare. Și din punct de vedere economic, România era tot printre țările de la coada continentului.
citat din Lucian Boia
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
În țara numită România
Oameni buni și lume bună,
România ne e mumă.
România noastră Mare,
cu Dunăre, Carpați și mare.
România legendară
cu români de viță rară.
România dodoloață
unde toți am primit viață.
Am stat de strajă la hotară
și-am apărat această țară.
Aici ne e țara și neamul.
Aici ne e râul și ramul.
Aici viața nu-i amară.
De ce să plecăm afară?
Când cei aleși să cârmuiască
închină țara românească
marilor puteri din lume,
se leapădă de al său nume.
Hai să dăm mână cu mână
cei cu nație română!
Să readucem în țară
iar, frumoasa primăvară.
Aici am fost și vom rămâne
stăpâni pe ape și pe grâne.
Vom trăi și vom lucra moșia
aici, în țara numită ROMÂNIA
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am născut în România
M-am născut în România,
Țara unei guri de rai,
Unde Miorița-și plânge
Oful pe-un picior de plai.
M-am născut în România,
Țara Munților Carpați,
Cu-ale lor creste semețe
Și păduri cu brazi înalți.
M-am născut în România,
Cu podișuri și câmpii,
Râuri, Dunăre și Mare,
Aur și-alte bogății.
M-am născut în România,
Într-un sat ca multe alte,
Cu oameni de omenie,
Cum sunt oamenii la sate.
M-am născut în România,
Țara mea cu mândru nume,
Ce-l port cu mândrie-n suflet,
De când rătăcesc prin lume.
M-am născut în România,
Lângă murmur de izvor,
Iar când mi-o veni sfârșitul,
Tot acolo, vreau să mor!
M-am născut în România,
Țara strămoșilor mei,
Și vreau, când va fi să fie,
Să putrezesc lângă ei...
poezie de Nicu Andrița
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulți ani... România Mare...
Să crești mare și frumoasă
Țara mea, ce ai fost aleasă
Să înfrunți multă durere
Toate aste se vor piere
Căci noi ne-am unit
Și o horă am pornit
Să jucăm cu mic cu mare
Dincolo de hotare
Se vorbește românește
Se iubește românește
Și pe toți, o iubire ne unește
Dau de veste
România ne unește..
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
În țara mea (pamflet inspirat după Ion Pribeagu: În țara mea, 1915)
În țara mea-s câmpii și munți,
Cum nu mai sunt pe lume,
Și oameni tineri și cărunți,
Și mulți se țin de glume.
E plin Guvernul de inculți,
Ce nu fac vrun efort,
Iar proști avem atât de mulți
Că dăm și la export.
Toți boii-s azi în Parlament
Și-s foarte aroganți,
Pe mintea lor nu dau un cent,
Iar proștii sunt savanți.
În țara mea, toți politrucii,
Deși-i europeană,
Toți guvernanții și năucii
"Iau lefuri de pomană".
În țara mea se spun povești
Cu soarele și luna,
Dar nu ai voie să gândești
Și-i adevăr minciuna.
În țara mea, paradoxal,
De mulți, mulți ani, neîntrerupți,
Hoția-i sport național
Și legi ne fac ce-i ce-s corupți.
În țara mea te îngrozești
De câte-s în zadar,
Iar cinstea azi o mai găsești
Doar în dicționar.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (5 iulie 2024)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

România mare?
Am și eu o întrebare
Despre țara ce-o iubim:
Pentru ce să fie mare,
Dacă tot o părăsim?
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred că-i cel mai mare chin
Eu cred că-i cel mai mare chin
Să fii în țara ta străin,
Să vezi pământul strămoșesc,
Din tot ținutul românesc,
Vândut de-a lungul și de-a latul
Străinilor, și-acuma satul
E gol și trist, dar cum să fie?
Când în frumoasa Românie
Au mai rămas, uitați de soartă,
Vreo câțiva bătrânei la poartă,
Cu gândul dus, privind în zare,
La câmpuri, cu durere mare,
Căci se închină-n toamna vieții,
Când văd ciulinii și scaieții,
În locul holdelor de aur
Din țara lor, ca un tezaur,
Doar cânt de jale și de dor
Mai scaldă-n unde blând izvor,
Când ești în țara ta străin,
Eu cred că-i cel mai mare chin.
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge peste țara mea de vis
Ninge peste țara mea de vis,
Ninge peste Moldova.
Cu fulgi mari ca floarea albă de cais,
Ninge peste Telenești, Chișinău, Leova.
Ninge peste păduri de brazi
Peste munții Carpați.
Ninge cu fulgi jucăuși
Peste București, Iași, Cluj.
Ninge peste marea cea mare,
Peste vechile hotare
Unde Ștefan și Mihai dușmanul l-au învins.
Ninge peste țara mea de vis.
Ninge și tot ninge Și așa de bine îmi pare,
Că visez cu ochii deschiși,
Din nou, la România mare.
poezie de Vladimir Potlog (23 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Țara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.
Țara mea este acolo
unde soarele răsare.
Țara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.
Țara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Țara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.
Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinții,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului și sfinții.
Acolo ne este moșia.
Acolo trăiesc români.
Acolo este România.
Acolo suntem noi stăpâni.
poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Țara mea
Țara mea e limba noastră,
Munții dacilor și Marea,
De la Dunărea albastră
Până unde-ncepe zarea.
Țara mea e limba-n care
Scriu și sufăr și vorbesc,
Niciodată de vânzare
Nu-i, când alții o tocmesc.
Țara mea nu-i doar scursura
Care-o-njură, sau cea care
Merită înjurătura,
Țara mea e mult mai mare.
Țara mea-s tata și mama
Și copiii. Vă implor,
Înjurați, dar țineți seama:
Nu mă înjurați de dor,
De morminte, de Luceafăr sau de Pasărea Măiastră;
Înjurați, vă rog, doar țara celor de-njurat și-a voastră!
poezie de Marius Robu din Degeaba (10 iulie 2011)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Europeană!
Din istoria străveche,
Țara noastră e-o valoare:
Ca o floare la... ureche,
La o Europă mare...
epigramă de Ioan Crăciun Petrișan din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândria de a fi român
Încă din copilărie
îmi doream, când voi fi mare,
să port și eu cu mândrie
tricolor la cingătoare.
Să fiu mândru că-s român
în țara plină de soare.
Aici m-am născut român,
cu Carpați, Dunăre, mare.
Pe munți vreau să fiu stăpân.
Pe câmpie, pe izvoare.
Să unesc tot ce-i român.
Să fac România Mare.
Din bătrâni am învățat
să-mi iubesc neamul și glia.
Libertate, ei mi-au dat,
să trăiesc în România.
Pentru mine, România
e unicul așezământ.
Aici, onoarea, mândria
împodobesc acest pământ.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea, dragă țara mea
Țara mea, dragă țara mea,
Iar te-a călcat molima,
Molima din partea "EST"
Molima din "VEST" da-best...
Țara mea, ca o minune,
Are munți, are coline,
Are ape curgătoare,
Are Dunăre și Mare.
Are graiul din latin,
Portul dac, din fir de in,
Are slovă, are cântec,
Are dragoste și suflet.
E bogată țara mea,
Să avem grijă de ea!
poezie de Bebică Ghiță din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim în țara cu cea mai mare creștere economică din lume
Au calculat bugetul astronomic
Prin care țara va-nflori etern,
Bazându-se pe-avântul economic
Al fiecărui țuțăr... din guvern!
epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să curgă limpezi izvoare
Noi, cei cu unirea în cuget
mai avem un singur dor:
"Să nu se risipească țara",
"să nu piară-acest popor".
Să dăm iar mână cu mână,
să păstrăm glia română.
Să nu lăsăm hidra păgână
să vină peste noi stăpână.
Uniți în cuget și simțiri
peste Carpați vom dăinui.
Voi, cei plecați printre străini,
reveniți la rădăcini!
Să apărăm țara străbună,
să curgă Dunărea bătrână.
Țara să fie curată
de bunul Dumnezeu lăsată.
Scurgă limpezi izvoare
aici, în România Mare.
poezie de Dumitru Delcă (28 ianuarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara e în noi
Țara este locul unde dorul devine cântec
și lacrima vers de poezie.
Țara e locul unde soarele e zâmbet
și râsetul divină armonie.
Țara e-n susur de izvoare,
și-n cumpăna de la fântână,
Țara e-n glas de privighetoare,
Țara e limba mea, limba româna.
Țara e-n brazii din munți,
Țara e-n falnicii stejari,
E-n sudoarea pe-obositele frunți
Țara e-n oamenii ei buni și mari.
Țara e-n fluier de cioban
și-n turmele de oi,
Țara e-n tine și-n mine,
Țara e săpată adânc în noi.
Țara e-n dealuri și văi,
e grădina cea mai minunată,
Țara e-n fete frumoase și-n flăcăi,
Țara e eternă, nu moare niciodată.
poezie de Marius Alexandru (1 ianuarie 2023)
Adăugat de Marius Alexandru

Comentează! | Votează! | Copiază!
România Pitorească
România-i țara noastră
A celor, ce sunt Români
Și în veci va fi a voastră
Dragii noști', Dacoromâni.
Astăzi, este ziua ta
Slavă ție! țară dragă
Noi cu drag te vom cânta
Ca să știe o lumea întreagă.
Ești țara cea mai bogată
De aceea ești râvnită
Te-ajutăm să fii,, bărbată,,
Să devii iar împlinită.
O țară mai frumoasă, în lume nu există
Tu Românie, țara mea de dor
Arată-ne, că ești,, unionistă,,
Să fim cu toți românii, un singur popor.
Întâi Decembrie, este ziua ta
Bogată țară,,, dar săracă,,
Tu ai avut cumplita soartă
Aceea, de-a fi mereu furată.
Parveniți făr' de origini
Aciuați, pe-aici vremelnic
Hrăpereți far'de rușine
Ne-au furat în mod sistemic.
Țara noast' nu-i de vânzare
Cum vor unii ca s-o vândă
Să le spunem c-un glas tare
Nu mai stați dușmani la pândă!
Bate vântul de unire
Dinspre București spre Prut
E visul nost' de reîntregire
De toți românii, acum cerut.
Acum mai mult ca întotdeauna
Să fim uniți și patrioți
Din cele două țări, să facem una
Haide Române! Că sigur o să poți.
Dacă acum unirea nu o facem
Poate, mai târziu va fi mai greu
România Mare s-o refacem
Haideți acum! Să ne urmăm acest traseu.
Români!, prin noi același sânge curge
De ne unim, vom fi mult mai puternici
Doar împreună vom putea învinge
Că doar uniți, putem rămâne veșnici.
Din Chișinău și București
Să se audă tonul de unire
Române! De vrei într-adevăr să te unești
E necesară o scânteie, sa-avem acea pornire.
Românie! chiar de-ai fost de unii sărăcită
Să știi că toți românii te iubim
Astăzi de ziua ta, sa fii mai fericită
Nu e departe ziua, când noi vom izbuti.
La mulți ani! România.
01.12. 2022
Angelin Leru
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Angelin Leru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara numită România
Unde Dunărea aleargă
să-întâlnească marea,
Către lunea-întreagă
se deschide zarea.
În lumina zării
își așterne glia,
Țara mea de glorii
numită România.
De soare luminată,
cu aur poleită,
Pe români îi poartă
în lumea nesfârșită.
Din vremuri îndepărtate
purtăm cu noi mândria,
De a trăi frate cu frate,
aici, în România.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am răsădit o floare
Ieri am răsădit o floare
să se facă primăvară.
Să văd șiruri de cocoare
revenind la noi în țară.
Azi am răsădit o floare
ca să vină primăvara.
Să răsară mândrul soare
și să lumineze țara.
Am mai răsădit o floare
în glastră să înflorească
România noastră Mare,
veci de veci să dăinuiască.
România e grădina
în care florile-înfloresc.
E credința, e lumina
cu ea românii se mândresc.
Iubește România!
Iubește tricolorul!
A ta e toată glia
Al tău este izvorul.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne cheamă țara
Ne cheamă țara! Datorii celeste
Ne cheamă iar, istorii să schimbăm.
Să fim stăpâni în țara noastră scumpă
Nu slugi plecate-n juguri... Să luptăm!
Ne cheamă țara! Pruncii, din cenușa
Atâtor irosite așteptări...
Ne cheamă țara! Să deschidem ușa
De-acum, neobositelor chemări.
Călăi creștini... blestem sub semnul crucii...
De ce în '89 au murit
Copiii, frații, mamele și pruncii?!
De ce de-atunci, voi toți, ne-ați tot mințit?!
Ne cheamă țara! Sângele zvâcnește
Ca un vulcan de patimă și dor...
Aici, acum, zadarnic se trăiește!
Aici, acum, mereu ne cheamă țara.
Veniți cu mic, cu mare, să luptăm!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne cheamă țara
Ne cheamă țara! Datorii celeste
Ne cheamă iar, istorii să schimbăm.
Să fim stăpâni în țara noastră scumpă
Nu slugi plecate-n juguri... Să luptăm!
Ne cheamă țara! Pruncii, din cenușa
Atâtor irosite așteptări...
Ne cheamă țara! Să deschidem ușa
De-acum, neobositelor chemări.
Călă i creștini... blestem sub semnul crucii...
De ce în 89 au murit
Copiii, frații, mamele și pruncii?!
De ce de-atunci, voi toți, ne-ați tot mințit?!
Ne cheamă țara! Sângele zvâcnește
Ca un vulcan de patimă și dor...
Aici, acum, zadarnic se trăiește!
Aici, acum, mereu ne cheamă țara.
Veniți cu mic, cu mare, să luptăm!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!