Am împins până la viciu vocația tristeții.
Emil Cioran în Caiete I (1957-1965) (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Citate similare
Mila, acest viciu al bunătății. Mila sau bunătatea ca viciu...
Emil Cioran în Caiete I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul s-a născut cu vocația oboselii.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Absolutul este o tonalitate specifică a tristeții.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Lumea asta n-a fost creată la bucurie. Se procreează totuși în plăcere. Da, fără îndoială, dar plăcerea nu e bucurie, e și simulacrul ei: funcția ei este de a amăgi, de a ne face să uităm că, până în cel mai mic detaliu, creațiunea poartă pecetea tristeții inițiale din care s-a ivit.
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Musat Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Misterul tristeții este atât de inepuizabil și de bogat, încât tristețea nu încetează niciodată de a fi enigmatică.
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Filozofia este un corectiv împotriva tristeții. Și mai sunt oameni care mai cred în profunzimea filozofiei...
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.- gând
- Orice gând este un viciu pozitiv.
definiție celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața are ceva din isteria unui sfârșit de primăvară. Un sicriu spânzurat de stele, o virginitate putredă, un viciu floral. Amestecul acesta de cimitir și paradis.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Am citit toate cărțile tristeții omenești. Și nu m-au convins. Dar m-a convins sângele șoptind ideilor oboseala de propria lui culoare...
Emil Cioran în Razne (2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caracterul de concentrare al tristeții rezultă din faptul că ea se naște aproape întotdeauna dintr-un motiv determinat, pe când în melancolie nimeni nu are precizat în conștiință un determinant exterior.
Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stadiu final al tristeții: nu mai există deosebire între lacrimi și pietre. Inima devine stâncă, iar pe sânge patinează dracii. Doamne! mai ai vreun loc prin paradis?
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Mai mult ca orice, scepticismul combate voința. De aceea nu găsim niciun sceptic printre eroii de tragedie. Și totuși, există o notă de tragedie într-un scepticism împins prea departe.
Emil Cioran în Caietul de la Talamanca (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Cioran, Emil
- Emil Cioran, acest sceptic de serviciu al unei lumi în declin.
definiție clasică de Petre Țuțea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acumulând într-una mistere găunoase și monopolizând nonsensul, viața inspiră mai multă spaimă; de fapt, ea este marele "Necunoscut". Universul nu este decât un subprodus al tristeții noastre.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie să suferi până la capăt, până când încetezi să crezi în suferință.
Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Cioran, Emil
- Emil Cioran: amarul în implozie națională.
definiție aforistică de Costel Zăgan din Definiții eretice (20 octombrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Am dobândit ceea ce am eu mai bun dâra de lumină care mă ține departe de lume prin câteva, rare, convorbiri cu ticăloși nemângâiați care, victime ale strășniciei propriului lor cinism, nu se mai puteau agăța de niciun viciu.
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Atrofia cuvântului (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totul trebuie revizuit, până și suspinele...
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, La izvoarele vidului (1952), traducere de Nicolae Bârna
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fă, Doamne, ce mai poți până nu-ți trântesc oasele mele în cap!
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem cu toții în cătușe; până și sfântul e înlănțuit - de veșnicie.
Emil Cioran în Caiete I. 1957-1965
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!