Drumu-ntre stele
Pentru fuga luminii
Degeaba nu e

haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Marius Robu, la volumul "Degeaba"

De-aş fi găsit în standuri cartea
Eu aş fi ocolit taraba
Scăzându-mi curiozitatea
De vreme ce era DEGEABA.

Dar oferindu-mi-o poetul
Fără vreun preţ de librărie
Şi pentru că-i ştiam talentul,
DEGEABA, fu o bucurie.

Citind-o, nu de circumstanţă,
Chiar de-am lăsat o vreme treaba,
Găsii în versuri cutezaţă
Deci, Robu nu a scris DEGEABA.

Aprofundând tipăritura
Să-mi satur gustul de confort,
Văd, până chiar şi editura
Că nu-i DEGEABA "Contrafort".

Am zis cu toată greutatea
În ritmu-n care mai creez:
Ar fi DEGEABA răutatea
De-aş vrea să-l minimalizez.

Şi-acum, în zi de Bobotează,
Să-l laud şi să îl admir
Când Domnul nostru se botează,
Eu ung pe Marius cu mir.

Îl las unde îi e menirea
Fiind cu scrisu-n apogeu
Să îşi apropie iubirea
Şi sufletul de Dumnezeu.

Să stea acolo zi şi noapte
Ca şi epava unui vis
Şi fără grai şi fără şoapte
Pierdut o lună în abis.

Îngrijorat că el s-a dus
Prin stele făr' să fie sfânt
Mă voi ruga la Cel de Sus
Să dea cu Robu de pământ.

poezie de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distanţa dintre noi

Drumul dintre stele nu este degeaba
Şi nici măcar distanţa dintre noi.
În spaţiul acesta mă strecor şi exist,
Vin către tine, tind, iubesc, mă rog.

Dacă n-ar fi spaţiul gol, plin cu stele rare,
N-ar mai fi meteoriţi, îngeri căzători din cer,
Ci doar stele. Eu n-aş mai avea loc să iubesc,
Distanţa dintre noi nu mă sperie, mă cheamă.

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (19 noiembrie 2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mor la fel cum am trăit, mor degeaba.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În numele tău
Îi cer luminii albe
Umbra de doliu

haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fuga din ochi - Teoria deplasării către alb

Din zori,
Trec nori
De ciori,
Ninsori

Vestind,
Se-ntind,
Fugind,
Albind.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viteza luminii? Un fleac. Fericirea trece mult mai iute.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul are un preţ în această viaţă pe care o trăim degeaba.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unu împărţit la doi

NOI suntem un singur cuvânt.
Eu nu te vreau pentru că eşti altfel,
Ci pentru că mă iubesc
Şi te iubesc
Şi te iubeşti
Şi mă iubeşti.
Vorbesc degeaba.
NOI ne iubim pe NOI,
Adică iubim acelaşi om,
Dar nu alt om,
Ci pe NOI.
Vorbesc degeaba.
Tu ai toate defectele femeilor
Pe care nu le iubesc.
Eu am toate defectele bărbaţilor
Care nu te iubesc.
La calităţi stăm şi mai bine:
Pentru ele cred că te iubesc pe tine,
Pentru ele crezi că mă iubeşti pe mine.
Credem degeaba.
NOI ne iubim doar pe NOI,
Chiar dacă vorbim şi gândim altfel.
Gândim degeaba.
Trece timpul şi nu suntem împreună?
Ce este timpul?
Vine moartea şi nu apucăm să trăim
Amândoi?
Ce este moartea?
Câţi suntem NOI?
Iubito, unu împărţit la doi,
Nu face nici unu, nici doi,
Ci două jumătăţi,
Ca NOI
Făcut bucăţi.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (18 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt scriitor în stele.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe stele nu e noapte niciodată.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut duhovnic

Urechi de preoţi mici puţine
Păcatele-mi şi mari şi multe
Degeaba strig nu vreau virgine
Că n-are cine să m-asculte

epigramă de Marius Robu din Degeaba (2 ianuarie 2011)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încep nopţile
Fără lună sau stele
Doar eu şi bezna

haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie din buric

Robu e o chestie:
Scrie ca o trestie,
Urlă ca o bestie,
Când are congestie.

Robu este un condei,
Scrie despre tot ce vrei,
Mâlc tăcând, precum acei
Peşti, în sos ori în ulei.

Robu e o pană grea,
Scrie despre tot ce vrea;
Nici prea valoros, nici prea
Ieftin, cum poate părea.

Robu este ca un pix,
Care deseori dă chix,
Răstignind un crucifix
Instabil, pe unul fix.

Robu e ca un creion:
Scrie versuri de carton,
Pentru predici din amvon,
Ţinute la megafon.

Robu este ca un stick:
Scrie versuri de nimic,
Şi apoi le dă un click,
Primind like-uri din buric.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (7 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Laptelui la sat

Ce noapte
De vară
Coboară
Pe noi

Ce şoapte
Ascunse
Pătrunse
De ploi

Ce lapte
De stele
Bem lele
Noi doi

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastile "Robu" pentru slăbit şi alte slăbiciuni

Au apărut, minune, pentru slăbit, pastile
Pe bază de cărniţă, bune tare,
Dacă ᾽naintea mesei iei numai două... kile,
Îţi trece toată pofta de mâncare!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sâmbăta scaieţilor

De şapte dimineţi,
La marginea potecii
Se ceartă doi scaieţi
Degeaba, ca zevzecii.

De-o săptămână-ncoace
Nu s-au mai agăţat
De fusta ce le place
Şi care s-a urcat,

Intrând la şapte ape,
Scurtându-se treptat,
Până la cer aproape,
În ziua de sabat.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NESĂBUITA-MI STEA

(dedic acest poem vorbelor lui Marin Sorescu:
"E-atâta drum degeaba între stele".)

Stelele cad şi ziua, de-i soare sau de-i nor
Şi ochiul meu îndură indiferenţa lor;
La fel de nevăzută mi-e noua ta orbită,
Stea cu lumină mută şi cale ocolită
Ce-mi văduveşti retina de trecerea-ţi grăbită.

Mai liberă ca stelele te crezi,
Păşind alături, sinusoidal,
Făcându-te că ochii nu mi-i vezi,
Purtând pe suflet ochelari de cal
Şi necrezând în tot ceea ce crezi
Îţi trece timpul rătăcind banal.

poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

NUME: NU DEGEABA ÎL CHEAMĂ... (S-Ş)

Nu degeaba îl cheamă Săracu: n-are nici după ce să bea apă.
Nu degeaba îl cheamă Slutu: e urât cu draci.
Nu degeaba îl cheamă Soare: este un om cald.
Nu degeaba o cheamă Sofia: este o femeie înţeleaptă.
Nu degeaba îl cheamă Solomon: este un om înţeleapt.
Nu degeaba îl cheamă Spânu: e un om al dracu'.
Nu degeaba îl cheamă Strâmbu: este un om strâmb.
Nu degeaba îl cheamă Sucitu: este un om sucit.
Nu degeaba îl cheamă Şarpe: este un om viclean şi periculos ca un şarpe.
Nu degeaba îl cheamă Şovăilă: este un om şovăitor.
Nu degeaba îl cheamă Şugubete: este un om şugubăţ.
Nu degeaba îl cheamă Şutilă: se ocupă cu şutitul.
Nu degeaba îl cheamă Şuţ: este hoţ de buzunare.

George Budoi în Nume: nu degeaba îl cheamă... (5 mai 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viteza a treia

Eu nu mă iscodisem ce este lumina.
De fapt, nici nu ştiam că există.
La fel a fost cu Dumnezeeu:
Când m-am întrebat ce-o fi,
S-a cam supărat pe mine,
Îndepărtându-se cu viteza luminii
La pătrat.
Atunci, l-am conceput ca pe un triunghi,
Întrucât mai zăream
Numai două linii paralele,
Îndepărtându-se asimptotic
Spre una singură.
Asta m-a făcut să cred că Dumnezeu
E un punct...
Fix atunci
N-a mai fost.
Cu iubirea am păţit la fel:
Când m-a simţit iubind, şi-a luat zborul
Din stomacul meu, ca nişte fluturi,
Gonind cu viteza luminii
La cub.
Dumnezeu, cu viteza Lui,
A creat lumea cu două viteze:
Viteza luminii
Şi viteza iubirii.
Dar cea mai mare dintre toate
E
Viteza iubirii!

poezie de Marius Robu din Aproape alb (13 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-amintesc de cuvinte

Cât de multe cuvinte formează tăcerea...
Mă rezem cu gândul de drumul uitat,
La capătul lui m-ascund după lună
Scriindu-ţi cu voce, cuvîntul oftat.

Mă trezesc sentimente ce cad ameţite,
Din ochi pică lacrimi şi gesturi lipsesc,
Un ceas se ridică deasupra luminii
Când noaptea se duce dar stele lucesc.

Filigranul luminii îşi schimbă culoarea,
Mi-amintesc de cuvinte lăsate zălog,
Împletesc dimineţii din versuri chemarea
Dar tăcerea revine şi degeaba mă rog.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!