Ai devenit insensibil la apelurile tot mai disperate ale omului din tine.

Ştefan Doru Dăncuş în Eliberarea (octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştim cu toţii că doar un pas ne mai desparte de legalizarea clonării omului. Eu spun că această incalculabilă nechibzuinţă este unul din semnele sfârşitului lumii noastre.

Ştefan Doru Dăncuş în Eliberarea (octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ni s-a oferit Apocalipsa biblică preventiv, ca o avertizare că acolo vom ajunge dacă ne vom ignora originea divină.

Ştefan Doru Dăncuş în Eliberarea (octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citeşte: vei alege singur de partea cui vei trece, deoarece pe muchie de cuţit nu mai e timp şi nu mai e permis să stai.

Ştefan Doru Dăncuş în Eliberarea (octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spună că odată cu naşterea lui Iisus a început era noastră. Eu spun că era noastră a început odată cu moartea Acestuia, supliciul lui reprezentând semnătura speciei noastre pe actul care consfinţea condamnarea la robie.

Ştefan Doru Dăncuş în Eliberarea (octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

insensibil

Insensibil. Dăruit cu marea tărie de a suporta relele care chinuie pe altcineva.

definiţie aforistică de Ambrose Bierce din Dicţionarul Diavolului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

acum n-a mai rămas nimeni întreg-
suntem ca nişte vocabulare în care doar literele
se ciocnesc aleatoriu, nu mai avem cuvinte, sexe, cremvurşti,
fericire, unghii smulse, indiferenţe,
acum nişte pietre de moară ne macină
poftim Doamne la masă
această pâine este făcută din făina oaselor noastre
sângele nostru a fermentat pentru acest vin minunat
ne-+am pus la afumat cele mai intime ţesuturi biologice
pentru această tainică cină.
venim să batem la uşa Ta
întreaga specie ca o gaură neagră
aşteaptă - fiecare în spaţiile propriilor cromozomi-
- umple-o Doamne
Te rugăm Doamne

poezie de Ştefan Doru Dăncuş din Poeme hai hui (2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

acum n-a mai rămas nimeni întreg-
suntem ca nişte vocabulare în care doar literele
se ciocnesc aleatoriu, nu mai avem cuvinte, sexe, cremvurşti,
fericire, unghii smulse, indiferenţe,
acum nişte pietre de moară ne macină
poftim Doamne la masă
această pâine este făcută din făina oaselor noastre
sângele nostru a fermentat pentru acest vin minunat
ne-+am pus la afumat cele mai intime ţesuturi biologice
pentru această tainică cină.
venim să batem la uşa Ta
întreaga specie ca o gaură neagră
aşteaptă - fiecare în spaţiile propriilor cromozomi-
- umple-o Doamne
Te rugăm Doamne

poezie de Ştefan Doru Dăncuş din Poeme hai hui (2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor şi dor

Cine poate?... Cine oare?
S-alunge dorul când doare?
Că-l aştept ca pe-o minune,
Sufletul să mi-l aline.

Dorul, dorul, călătorul,
M-a acoperit cu norul,
De tristeţe şi de jale
De mă duce-ncetla vale.

Doru' mi de-a mea măicuţă,
Şi de tine... Of!... Tăicuţă,
Că te văd doar în icoane
De când ne-ai lăsat orfane.

Doru' mi de tine frate
De nepoţi şi de nepoate,
Dar sunteţi aşa departe
Şi sunt singură de moarte.

Doru' mi să fiu iubită
Şi să mă simt ocrotită,
Dar pe tâmple am ninsoare
Şi-s prinsă într-o vâltoare.

Dorule, tu eşti ca vântul:
Răscoleşti mereu pământul,
Dar de n-ai fi tu pe lume
Ar avea Iubirea nume?

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Traian, tu eşti conştient de faptul că băiatul va pleca?
Traian: Normal, altfel cum?!
Diana: Şi cum poţi fi atât de insensibil?
Traian: Insensibil?
Diana: Da; e totuşi fiul tău, iar tu pari atât de nepăsător...
Traian: Fiul meu...?! Mă mir că ţi-ai amintit acum acest lucru! Par nepăsător, zici?! Sunt insensibil?! Poate că din cauza ta am devenit astfel, poate că tu m-ai transformat... Crezi că nu mai am sentimente? Scuze, greşeşti! Par nepăsător şi insensibil; reţine însă, aparenţele înşeală...
Diana: Şi atunci, în cazul tău...?!
Traian: Ce-ai vrea? Sunt totuşi directorul... Nu-mi pot permite să mă exteriorizez, mai ales că nu se cunoaşte adevărul; toţi ştiu doar că-i preferatul meu... Chiar ar deveni suspect dacă m-aş manifesta altfel, adică aşa cum mă simt... Insensibil, nepăsător... Să ştii, nu mă aşteptam să-mi spui aşa ceva! Chiar nu mă aşteptam la asemenea reproşuri din partea ta.
Diana: Vai... Repet, îmi pare rău.
Traian: Asta nu mă ajută cu nimic. Regretele tale nu-mi sunt de nici un folos, la fel ca mulţumirile sau recunoştinţa ta; n-am nevoie de ele! Repet: Dacă n-ai de gând să renunţi la blondul tău, lasă-mă în pace, cu nepăsarea şi insensibilitatea mea cu tot! Pricepi?
Diana: Bine, te las... Ah, iartă-mă, te rog, Traian... Iarăşi am spus ce nu trebuia.
Traian: Să ştii... Mai bine tăceai, dar... Off, chiar nu mai contează!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu mai simţi ce ai străin în tine, ai devenit străin de tine.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Străin (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui politician insensibil şi rece

Altul ca el nu e,
Pe această vatră:
Poţi să-i faci statuie
Fiindcă e de… piatră!

epigramă de Petre Gigea-Gorun din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunul simţ a devenit comoara din noi, cu care, deseori, pierdem, iar tupeul a devenit paguba din noi, cu care câştigăm.

aforism de Ştefan Mîrzac din Natura din om, Bun simţ , tupeu (2018)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum am devenit epigramist

La un control cu unu mare
Prin birturi şi alimentare,
C-a zăbovit prea mult la cramă
Eu i-am făcut o epigramă.

epigramă de Ştefan Marinescu din Păcate amestecate (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii sunt dependenţi de suferinţă
Deoarece foarte puţini cunosc cu adevărat pacea, firescul omului a devenit contrariul ei. Cea mai la îndemână fericire a omului este suferinţa

citat din Andrei Grosu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai Dumnezeu poate schimba ceva în esenţă, ca acea esenţă să dăinuiască în istorie către binele omului.

citat din Doru Bem
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Bună ziua, domnule preşedinte.
Doru: Îmi poţi spune Dragoste, domnişoară; e numele meu. Ia loc, domnişoară, te rog... Ştii cum mă strigă unii colegi, domnişoară? "Ia vino, măi, Dragoste, încoace!" spun ei... Îţi dai seama, domnişoară, ce plăcut poate fi să chemi dragostea la tine, iar ea, ascultătoare, să mai şi vină, să se supună?
Lia: Desigur.
Doru: Măcar cu numele ăsta al meu să mai am parte de dragoste, că altfel, nici gând... Dar nici cu celălalt nume nu mi-e deloc ruşine. E cam aceeaşi situaţie: Doru. "Ia vino, Dorule, până la mine..." îmi spun prietenii. Şi dorul vine până la ei... Ăsta da, uneori mai vine şi pe la mine, că mi-e dor, cel mai mult, în primul rând, de anii tinereţii; au fugit degeaba, pe lângă mine; ce i-aş mai întoarce înapoi...
Lia: Cum adică, domnule; nu sunteţi deloc bătrân...
Doru: Nici ca voi nu mai sunt... Dar destul cu problemele mele, să nu te mai bat la cap cu ele, deşi dumneata eşti psiholog şi psihiatru; probabil îţi place să asculţi oamenii şi problemele lor, domnişoară.
Lia: Desigur, domnule.
Doru: Oricum, acum nu despre asta este vorba aici.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei doamne disperate

M-adresez unei cucoane:
Să nu zboare de pe bloc,
Dânsa n-a avut noroc
Să-aibă aripi, ci... balcoane.

epigramă de Mariana Dobrin din Cu şi despre femei
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradisul autentic al omului este copilăria sau energia care pune în mişcare inocenţa omului atunci când îi piere tonusul de libertate.

citat din Ştefan Radu Muşat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai iubit: şi în iubire te-a traversat moartea. Şi altcum a devenit iubirea, altcum au devenit dorinţele, altcum simţirile, în fiecare gând ai devenit altul; te-ai pierdut în ele şi cu ele, şi ele s-au pierdut în tine.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de krisztina_monik
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doru: Când ar trebui să aibă loc lansarea?
Lucian: Pe 27, dom' profesor.
Doru: Cu "Pacifis", nava ta, proiectul tău de diplomă; interesant! Aş vrea s-o văd şi eu, dacă se poate...
Lucian: N-aţi văzut-o încă, dom' profesor?
Doru: Nu, până acum nu, accesul în zonă era foarte restrictiv... Nu i se permitea oricui să ajungă în apropierea vehiculului spaţial.
Lucian: Dacă vreţi, aş putea să vă duc eu într-o zi, s-o vedeţi.
Doru: Eu aş vrea, dacă eşti dispus.
Lucian: Când doriţi, dom' profesor.
Doru: Nici o grijă, eu n-am s-o zgârii, cum făceai tu cu maşina mea... Bine, mai vorbim noi... Acum întoarce-te în sală şi spune-i profesorului tău de cultură civică s-o anunţe pe domnişoara să intre... Vezi cum dai tu numai peste foştii tăi profesori?! Dar pe Sever nu l-ai supărat niciodată, cu nimic, doar pe mine... De ce oare? Din cauza numelor?
Lucian: Nu chiar, dom' profesor, deşi, se poate şi din cauza asta. Dar, oricum, tot v-am simpatizat mereu. Încă foarte mult!
Doru: Ştiam... Luci, nu-ţi face griji inutile. Nu vom lua măsuri aspre împotriva ta, aşa că linişteşte-te!
Lucian: Mulţumesc, dom' profesor.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!