Sau...

Ori pe mai de parte
Cufundaţi în hău
Cum scrie la carte
Niet-ul va fi No

epigramă de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intelectualul şi baronul local (Cine are carte are parte?)

Pe calea vieţii s-au unit
Şi azi sunt de nedespărţit.
Cel dintâi este cu cartea,
Cel de-al doilea e cu... partea!

epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mass-media

O slăbiciune
Dintr-o datorie
Scrie si spune
Mai mult decât ştie

epigramă de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de Corneliu Sofronie
Comentează! | Votează! | Copiază!

3 poeţi la 2 români

Cărţi rele-n ţara românească
Apar la una bună-o mie
Şi-atunci, decât să le citească,
Românul scrie!

epigramă de Corneliu Sofronie din Cenaclul umoriştilor al Asociaţiei Scriitorilor (1985)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă-aplec peste pagina scrisă
Dar timpul ţâşneste din carte
Pe fereastra larg deschisă...
În urmă rămân frunze moarte

catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Postări anonime

Anonimul, după mine,
Chiar şi când e-un om de bine,
Scrie cu atâta teamă
Încât uită... cum îl cheamă!

epigramă de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal (2003)
Adăugat de cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din orice carte înveţi ceva... dar din ceva nu poţi scrie o carte...

aforism de Corneliu Vornicu din Pomul Înţelepciunii (15 aprilie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portret

El face parte dintre fameni
Şi fie uriaş sau gnom
Se-ascund în el opt-nouă oameni
Dar suma lor nu face-un om!

epigramă de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal, Epigrame
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

a scrie o carte

A scrie o carte înseamnă a face actul social al frumuseţii şi înţelepciunii.

definiţie clasică de Nicolae Iorga
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrajă-n vrajă

Scrie, scrie, scrie,
scrie, ciorcîrlie,
cîntă, vulpe blîndă,
crapă, crap de apă,
scrie, scrie, scrie...

Lîngă partea stîngă
un rar cărturar,
peste palimpseste
trece pana-i rece,
scrie, scrie, scrie...

A-nghiţit un chit
cu-al lui bot, socot,
mitul nenumit
şi totemul tot.
Cutie pustie.
Scrie, scrie, scrie...

Joc în soliloc.
Calfa scrie alfa.
Mama scrie gama.
Doi copii scriu pi.

Hîrtie, sicrie...
Scrie, scrie, scrie...

poezie de Nina Cassian din Ambitus (1969)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcomia la români (Când un om are două pâini, una o vinde şi îşi cumpără pe ea o carte - R. Tagore)

La noi-vorba ceea,
Cel ce are-n mâini
Chiar şi două pâini
O vrea şi pe-a treia!

epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai carte, ai parte ...

S-a dovedit că orice carte
Scrisă de zor la "mititica",
Te face-ndată să ai parte
De o pedeapsă de nimica.

epigramă de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn

Cornelia, maria ta,
Tu la vie nu mai sta,
Lasă-n grija Domnului
Toată munca câmpului.

Pune mâna pe condei,
Căci mai ai mi de idei
Şi le-aşterne pe hârtie,
Pentru-a noastră bucurie!

Planete şi mii de stele,
La care te uiţi mirat la ele...
Ia-ţi calul si bicicleta
Pornind iute spre planeta...

Ce îi zice, mi se pare,
Proxima, planetă mare,
Pe care, la o adică,
Doar tu ai descoperit-o...

Cu cei 7 tineri prea frumoşi,
Deştepţi şi tare curajoşi,
Ce au facut-o cunoscută într-un sens
Pe Craiova-n Univers.

De aceea spun eu, scrie, scrie,
Căci mai ai de spus o mie,
Pentru a termina măreaţa-ţi carte
Nu o carte de bucate!

Ci o carte cât un Ceahlău,
PROXIMA, romanul sufletului tău!

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Ai carte, ai parte"

În timp ce ei, acei cu carte
Stau toţi la rând să-şi ia o parte,
Apare şeful şi - imberbul -
Ia tot... că nu ştia proverbul.

epigramă de Ion Bratu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai carte, ai parte

Cel care-a lansat întâi
Vorba asta în popor,
Dacă vrei mata să ştii,
A fost mare... cartofor.

epigramă de Marian Cioacă (1989)
Adăugat de Marian Cioacă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apropo de zicala "ai carte, ai parte"

Şcolarul în sinea-i îşi spune:
"Pe carte, ca parte să-mi fac,
Îndată cu burta m-aş pune...
Dar prea-mi pică greu la stomac."

epigramă de Ica Ungureanu din Festivalul "Zâmbete în prier", Vişeu de Sus (martie 2012)
Adăugat de Un_Ik
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai carte, ai parte ...

Să facă sport la voia întâmplării?!
Românului îi trebuie o carte;
Măcar ca unii ce-s în fruntea ţării,
Din noul manual să-şi facă parte.

epigramă de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este o stare de spirit. O stare permanentă. O stare de febrilitate. Iar scrisul trebuie să fie exploziv. A scrie într-un ritm lent e ca şi cum ai scrie din neavând ce face altceva. A scrie poezie din când în când şi, până trec doi ani, să aduni de-o carte e ca şi cum ai scrie din lipsă de ocupaţie.

Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare şi destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea ca o umbrelă

Băi frate, câtă minte! E de luat aminte,
Că tare-i merge bine! O ţine şi la mine
Şi, peste-o vreme, poate, mai dând un pic din coate,
Voi publica o carte. Să mor eu! Să n-am parte!

Că sunt şi legi utile ce scad treizeci de zile
Din anii de-nchisoare şi, nu că mă dau mare,
Cu-atâţia bani –purcoaie– pot umple o lădoaie
Cu cărţi -ce tura-vura!- să-mi poarte semnătura.

Şti'nţifice, măi, tată, de mare judecată,
Dar nu din aia care m-a dus la închisoare,
Că am crezut-o ţâncă, dar aia a fost stâncă
Şi n-a vrut să ia banu'. E mult de-atunci, e anu'.

Aşa că dau anunţul: "Scriu carte cu denunţul
Acelora pe care i-am uns pân' la cel mare"
Mai scriu şi de onorul de care scriitorul
Să aibă şi el parte, că-mi scrie... de departe.

Da ce aş sta în ploaie, când pot să am o claie
De cărţi, iar faimă, tată, destulă, fi'ndcă, iată
De-o vreme, cine scrie, chiar de e-n puşcărie,
E scriitor şi vinde, căci proşti sunt... cât cuprinde.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecată de valoare

Vezi, azi, câte-un scriitor
Ce-n opinii ne desparte,
Când ar fi mult mai uşor
De-ar mai scrie câte-o carte...

epigramă de Corneliu Vasile din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

scrie o carte
ca să poţi ieşi
dintr-o fundătură
a vieţii
funcţionează
la fel ca iertarea
te ajută să închizi
o uşă
apoi scrie câte un poem
ca un fel de bilet de voie
celor pe care ai vrea
să-i mai vezi din când în când
chiar şi visele
au fost cândva poezie
dar a adormit cineva
înainte de a le scrie

poezie de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!