Este sigur însă pentru toată lumea că "globalizarea" reprezintă destinul implacabil spre care se îndreaptă lumea, un proces ireversibil care ne afectează pe toţi în egală măsură şi în acelaşi mod.

Zygmunt Bauman în Globalizarea şi efectele ei sociale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru unii, "globalizarea" este ceva ce trebuie să realizăm neapărat dacă vrem să fim fericiţi; după alţii, sursa nefericirii noastre rezidă tocmai în "globalizare".

Zygmunt Bauman în Globalizarea şi efectele ei sociale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dom' Ubu: Având în vedere că suntem în Franţa, ţara-n care libertatea e egală cu fraternitatea, care nu-i comparabilă decât cu egalitatea pe care-o are legalitatea, luând în consideraţie că nu-s în stare să fac şi eu ce face toată lumea, ţinând seama că mi-e totuna şi egal că sunt egal cu toată lumea, fiindcă pân' la urmă tot eu o să omor toată lumea, am să mă fac sclav, madam Ubu.

replică din piesa de teatru Ubu rege, scenariu de Alfred Jarry (1896)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea întotdeauna presupune că dezvăluirea unei greşeli este egală cu descoperirea adevărului – că greşeala şi adevărul sunt pur şi simplu opuse. Nu sunt deloc aşa. Atunci când se corectează o greşeală, lumea îşi îndreaptă atenţia spre altă greşeală, poate mai gravă decât cea dintâi.

citat din H.L. Mencken
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o lume modernă lichidă, nu există legături permanente, ci din acelea care pot fi desfăcute cu rapiditate şi cu uşurinţă atunci când circumstanţele se schimbă – în lumea noastră modernă lichidă se întâmplă aşa iar şi iar.

citat clasic din Zygmunt Bauman
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudine

Nu-mi place globalizarea,
Dar prin vama trec în goană,
Am uitat unde mi-e glia,
Nu mă ia nici dor de mama.

Nu-mi place globalizarea,
Pofticios mie-mi curg bale,
Cand imi cumpar o shaormă,
Cu mirodenii globale.

Nu-mi place globalizarea,
Spre ea poteca ne-au făcut,
Un dar de ziua României,
De la cei ce ne conduc.

Nu-mi place globalizarea,
Dar zilnic noi vedem pe sticlă,
Cum toţi la ea participam,
Toţi am pus o cărămidă.

Nu-mi place globalizarea,
Vino Ţepeş tu integru,
Să ne spui de e minciună,
Negru-i alb şi albu-i negru?

Nu-mi place globalizarea,
Nu sunt sigur tot ce spun,
De e bine sau e rău,
Sau sunt eu poet nebun?!

Nu-mi place globalizarea!
A zis vulpea, dar de strguri,
Cum că-s acri, mititei,
Insa vulpea fiind prea mica.
Nu voia ca noi sa stim,
Ca ea n-ajunge la ei.

Parerea mea o spun frăteste.
De e bine de, e rău!?
Globalizarea ne pândeşte,
Greşala-i greu de prevăzut,
Dumnezeu, EL ne iubeşte,
Ne vrea sinceri, de cuvânt,
Dar nu tot timpul ne şopteste,
La examen pe pământ.

poezie de Vasile Sbârcea (2020)
Adăugat de Vasile Sbârcea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea nu este ceva separat de mine şi de tine. Lumea, societatea reprezintă relaţia pe care o stabilim sau încercăm să o stabilim între noi. Aşa că tu şi cu mine suntem problema şi nu lumea pentru că lumea este proiecţia noastră şi ca să înţelegem lumea trebuie să ne înţelegem pe noi înşine. Acea lume nu este separată de noi, noi suntem lumea şi problemele noastre sunt problemele lumii.

citat clasic din Krishnamurti
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Europa, înţeleasă ca o comunitate de ţări, are ce propune lumii. Cândva ea a fost o putere mondială – singurul continent care le-a descoperit pe celelalte, el însă nefiind nicicând descoperit. Europa a dat naştere unei culturi pe care lumea ar fi vrut să o imite, ea însă nu a imitat pe nimeni. Iar aceasta este, într-adevăr, o cale fără întoarcere. Ea posedă, în schimb, o remarcabilă moştenire: capacitatea de a lăsa în urmă un secol de răzmeriţe şi disensiuni, de a uni oamenii pe baza unui set de valori comune, ea are obişnuinţa unei convieţuiri paşnice, împlinitoare şi benefică pentru toate părţile, în cadrele unei diversităţi culturale, etnice şi lingvistice. Toate acestea sunt şi apanajul Rusiei. Poate că asta ar trebui să fie contribuţia noastră la pacea mondială.

Zygmunt Bauman în CriticAtac, interviu (3 iunie 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată lumea se îndreaptă spre a ajunge un singur caz. O încurcătură generală. Nu poţi spune: "Într-o casă s-a stricat puţin fereastra, sau altceva, să o repar". Toată casa este în dezordine. S-a stricat tot satul. Situaţia a scapat de sub control, numai de sus mai e nădejde, la ceea ce face Dumnezeu. Acum e vremea ca Dumnezeu să lucreze cu şurubelniţa, cu mângâierea mâinii Sale ca să repare. Lumea are o rană care s-a îngălbenit şi trebuie spartă, dar încă nu s-a copt bine.

Paisie Aghioritul în Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan
Adăugat de Cody
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevoia de a neutraliza sau reduce riscul nu se aseamănă cu alte nevoi, pentru că riscurile reprezintă un anumit tip de pericole pe care nu le auzim venind şi de care e posibil să nu fim pe deplin conştienţi. Oamenii nu au experienţa directă - prin văz, auz, pipăit sau miros - a creşterii concentraţiei de dioxid de carbon în aerul pe care-l respiră sau a încălzirii lente dar neîncetate a planetei, ori a acelor substanţe chimice folosite pentru îngrăşarea cărnii pe care o mănâncă, ce pot deregla capacitatea sistemului lor imunitar de a rezolva infecţiile bacteriene.

Zygmunt Bauman în Gândirea sociologică
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum am observat în mod constant, acele lucruri care fac cu putinţă acţiunea pot în acelaşi timp sluji la limitarea potenţialului nostru, în măsura în care stabilesc limite posibilităţilor. În această privinţă, cultura este mai eficace dacă se deghizează în natură. Ceea ce este artificial pare înrădăcinat în chiar "natura lucrurilor", devenind astfel ceva ce nu poate fi schimbat de nici o decizie sau acţiune omenească.

Zygmunt Bauman în Gândirea sociologică
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul care stă la baza proprietăţii este că drepturile altora sunt limitele propriilor noastre drepturi, şi astfel, pentru ca libertatea noastră să sporească, este necesară o restrângere a exerciţiului libertăţii celorlalţi.

Zygmunt Bauman în Gândirea sociologică
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raportul dintre teatru şi viaţă este cel dintre conştiinţă şi existenţă, la un mod de a semnifica ce s-ar cere analizat detailat şi în care ontologicul şi esteticul intră într-o relaţie insolită. Scena este o lume, în egală măsură în care lumea întreagă este o scenă.

Olga Tudorache în revista Teatrul (4 aprilie 1980)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Controlul social al moralităţii este o operaţie complexă şi delicată care stârneşte mai multă ambivalenţă decât reuşeşte să elimine.

Zygmunt Bauman în Etica postmodernă (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Ion Minulescu - cu prilejul apariţiei volumului său Strofe pentru toată lumea

Când te citeau cu toţi odată,
Scriai doar pentru cei mai fini;
Scrii astăzi pentru toată lumea
Dar te citesc aşa puţini...

epigramă de Tudor Măinescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua în care vei înţelege că toată lumea are dreptate la nivelul său şi în limitele sale, în acea zi toată lumea va găsi că tu nu ai dreptate. Toate uşile se închid în faţa celui care este deschis pentru tot. Nemaiavând complici, el nu are decât duşmani.

Gustave Thibon în Ignoranta înstelată
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată lumea vrea să dirijeze pe toată lumea. Toată lumea se împotriveşte să fie dirijată de toată lumea. Astfel se stabileşte un echilibru cel puţin dinamic.

citat celebru din Eugene Ionesco
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elita globală, sustrăgându-se controlului uman, este mult prea puternică pentru a fi înfruntată.

Zygmunt Bauman în Iubirea lichidă. Despre fragilitatea relaţiilor umane
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea devine sunet, prin intermediul Forţei Vitale. Esenţa devine formă, prin intermediul Forţei Creatoare. Este un proces sacru, care susţine existenţa întregului Ansamblu Existenţial. Iar acum se poate observa că formele nu sunt ceea ce par - ci Esenţa exprimată în respectivul mod, iar acest lucru poate fi o adevărată gură de aer proaspăt pentru toţi cei care sunt afundaţi şi rătăciţi în lumea aparenţelor relative. Formele există în lumea contrastelor, Esenţa există în Lumea Liniştii.

Cătălin Manea în Întoarcerea la Linişte, Conştiinţa pură
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proximitatea virtuală dezamorsează presiunea pe care apropierea non-virtuală tinde să o exercite.

Zygmunt Bauman în Iubirea lichidă. Despre fragilitatea relaţiilor umane
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adulaţie (A mea-i lumea toată)

Ascultaţi popoare şi luaţi aminte
A mea-i lumea toată, ţineţi bine minte!

Când de fericire, ochii-mi scânteiază
Toată lumea râde, cântă şi dansează,
Însă, dacă lacrimi mi se scurg sub gene,
Toată lumea plânge, se sufocă, geme.
Mă doare, vă doare! luaţi bine seamă,
Omenirea toată depinde de-o toană!
Libertatea voastră-i nepăsarea mea
Dac-ar fi să-mi pese, toţi aţi dispărea!

Doar ce văd există, ce nu văd, visez,
Ca să prindeţi viaţă, staţi să vă scanez,
Fiecare este umbra mea sub soare
Scundă sau înaltă, după-a mea mişcare!
Să-mi aduceţi daruri şi laude multe
Drept recunoştinţă-a vieţilor mărunte!
Şi vegheaţi-mi somnul, orice vis plăcut
Este pentru lume, un nou început!

Aş putea eu multe să vă cer, dar gata,
Plec acum acasă, că mă ceartă Tata!

poezie de David Daniel Adam
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!