Pasiunile sunt, cum se ştie, resorturile cele mai puternice ale acţiunilor omeneşti, şi poate nimic mare nu se creează în lumea asta fără pasiune. Dar, după cum ele pot fi motive de conduită care împinge mersul lumii mai departe, tot astfel ele pot deveni adevărate forţe ale iadului.

D.D. Roşca în Existenţa tragică
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic mare nu se creează în lumea aceasta fără pasiune!

D.D. Roşca în Existenţa tragică
Adăugat de D.D. Roşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tensiunea interioară produsă de conştiinţa tragică e nu numai cea mai fecundă, credem, dintre toate tensiunile sufleteşti de care dispunem. Ea face posibilă cea mai mare concentrare a acestor forţe, şi poate şi concentrarea forţelor vitale extraordinare. Pasiunile mari sunt creatoare în gradul pe care-l ştim - creatoare de ceea ce numim bine şi de ceea ce numim rău - datorită faptului că sunt, în fond, astfel de concentrări de forţe sufleteşti.

D.D. Roşca în Existenţa tragică
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

În forma sa constructivă, sugestia este minunată, dar sub aspectul său negativ, ea poate deveni una dintre cele mai puternice forţe distructive, generând mizeria, eşecul în viaţă, suferinţa, boala şi dezastrele de orice fel.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii care nu au ţeluri înalte, în general le ating: îşi doresc foarte puţin şi asta primesc. Viaţa nu trebuie trăită astfel. Cred că una din cele mai puternice forţe din lume este voinţa omului care crede în sine, care îndrăzneşte să ţintească sus, să urmărească încrezător lucrurile pe care şi le doreşte în viaţă.

citat din Richard DeVos
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum tiranul este ascultat şi poate domina mulţimile, nu pentru că mulţimea ştie, ci tocmai pentru că e neştiutoare şi oarbă, tot astfel, retorul, cel ce se foloseşte de topoi, poate convinge mulţimea de cele ce zice, fără ca acestea să fie neapărat adevărate. Ori nu este asta oare doar o linguşire? Retorul nu face decât să rostească acele lucruri pe care mulţimea vrea să le audă pentru a se lăsa sedusă.

citat celebru din Platon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideile îţi vin mergând, spunea Nietzsche. Mersul distrage gândirea, declara Sankara. Cele două păreri sunt la fel de întemeiate, deci la fel de adevărate, şi oricine se poate încredinţa de asta în răstimp de o oră, uneori de un minut...

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Procesele de gândire sunt realizate prin deplasări de energie şi asta din motive economice (probabil la un nivel înalt de investire), mai mici decât energia necesară acţiunilor de descărcare sau de modificare a lumii exterioare.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om îşi poate da seamade forţa sau de slăbiciunea sufletului său tocmai din rezultatul acestor lupte;căci aceia la care din fire, voinţa poate să învingă cel mai uşor pasiunile şi să oprească mişcările corpului care le însoţesc au fără îndoială sufletele cele mai tari, iar sufletele cele mai slabe sunt acelea a căror voinţă nu se hotărăşte să urmeze oarecare judecăţi, ci se lasă mereu mânate de pasiunile momentului de faţă, care, fiind adesea opuse unele altora, trag sufletul pe rând de partea lor, şi, făcându-l să lupte chiar împotriva lui însuşi, îl aduc în starea cea mai de plâns în care poate ajunge.

citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentimente

Materne…încă nu am
Poate cândva se vor aşterne….
Prieteneşti…unice ce vor
Rezista păn la adânci bătrâneţi….
Speciale…una singură,
Părinteşti…ca toată lumea,
Poate mai mult, se rezumă la: iubeşti,
Ideale…un pit bull,
O fiară, sentimente reale…
Romantice…irosite
Adevărate…nu ştiu cât de multe
Mai am pe această parte…
Moarte…mii şi mii
Se sting la fiecare clipă departe
De tine…
Vii…cele ce-mi sunt
Date de la oameni…adevărate fântâni vii
Ale sufleului meu, acum gol de sentimente

poezie de Tiberiu Luca
Adăugat de Catalina Smeureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoţiile sunt cele mai puternice forţe aflate înlăuntrul nostru.

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai puternice femei sunt cele care pleacă fără a-şi pierde demnitatea atunci când nu mai sunt dorite. Da, nu este nimic mai greu decât să pleci iubind.

citat din romanul Arlechinul de Nataşa Alina Culea
Adăugat de A.T
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Dacă accept ceea ce spui tu, precum că sunt nenăscut şi aceasta este unica Realitate fără formă, deci liberă de o astfel de limitare. Apoi tu spui că Dumnezeu nu a creat "Lumea" pentru că Realul nu poate da naştere irealului, falsului. Căci creaţia ca şi "Biblia" sunt doar gânduri care ne separă de Dumnezeu. Dacă accept toate astea atunci cum apare întreaga lume, cum apare mintea, dacă vei spune că ea "creează lumea definind-o", cum rămâne cu Iisus care are o formă, el cum a apărut? A. M: Dragul meu, dă-mi voie să-ţi alung toate frământările tale, pentru că e foarte, foarte simplu. Toate acestea, toate formele, întreaga "creaţie" implicit Iisus apar prin visare. Iudeii au visat la un Mesia şi aşa a apărut visul numit Iisus pe care apoi tot ei l-au negat. Iar dacă un creştin îl visează pe "Iisus" că îi spune nu ştiu ce baliverne creştine fii sigur că el va crede asta. Tot ceea ce egoul numeşte "eu, lumea şi "Dumnezeu" e doar visare în vânt, nimic altceva. Toată lumea visează în noapte şi creează o lume de care nimeni nu se îndoieşte şi nimeni nu regretă Disoluţia, colapsul ei la trezirea din zi. Exact aşa pare că apare lumea care de fapt e doar simplu onirism. NIMIC NU A FOST NĂSCUT VREODATĂ ŞI NIMENI NU POATE MURI!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am o mare pasiune - natura. Rămâne complexul care mi-a lipsit cel mai mult în viaţă. Lipsa unui contact permanent cu natura degenerează generaţiile, omoară visele şi anchilozează impulsurile cele mai directe, cele mai adevărate...

Brăduţ Covaliu în Pe ţărmurile artei
Adăugat de Maya
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu adevărat importantă e fericirea. Veţi spune: ei, bravo, mare descoperire! Toată lumea e de acord cu asta! (Aproape toată lumea; sunt unii, feriţi-vă de ei, care fac pe grozavii şi dispreţuiesc fericirea.) De fapt, sunt foarte puţini cei care dau importanţă cu adevărat fericirii. Aleargă dupa nişte surogate, unele plăcute, altele plicticoase, la care acced sau nu, dar care în cele din urmă se dovedesc insipide. În cele din urmă. Acest "în cele din urmă" anulează retroactiv toate agrementele, toate vanităţile, prestigiul şi puterea de care vei fi avut parte. Sigur, povestea aceea cu cămaşa fericitului nu e decât un apolog fără cine ştie ce relevanţă. Tot sigur este că marile lipsuri sunt teribile piedici în calea fericirii. Însă nu insurmontabile. După cum plăcerile, huzurul, îndestularea sunt, dar nu negreşit, propice fericirii. Totul depinde de felul cum sunt primite. Acestea sunt arhiştiute, repetate de milenii. Le repet şi eu acum. Arhistiute, dar in fond nu prea stiute.

citat din Alexandru Paleologu (21 septembrie 2011)
Adăugat de kissbruneta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om care intuieşte frământările unui artist, ştie că eşti un singuratic, şi ştie că solitudinea ta este o jertfă aleasă conştient. El ştie că numai astfel reuşeşti să ai timp destul, pentru că ai nevoie de el numai pentru tine. Ştie că a fi în două lumi deodată este unul dintre cele mai grele lucruri pe lumea asta.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine sunt

Cine sunt?

Sunt ca un Hristos răstignit pe cruce,
Ori un om care cerşeşte la o răscruce!
Poate sunt un pom în floare,
Care aduce bucurie la fiecare.

Cine sunt?

Sunt un soare care apune
Poate o stea fără de nume,
Cine sunt eu,
Cine îmi spune?

Poate sunt tot sau nimic
În lume asta mare,
Ori sunt un om ca orişicare,
Care se naşte şi moare.

Cine sunt eu oare?

poezie de Vladimir Potlog (13 iunie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

pasiune

Pasiunile sunt vânturile care umflă pânzele corabiei; uneori o scufundă, dar fără ele corabia n-ar putea merge.

definiţie celebră de Voltaire în Zadig sau Destinul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frodo: Îmi doresc ca Inelul să nu fi ajuns niciodată la mine. Îmi doresc ca nimic din toate astea să nu se fi întâmplat.
Gandalf: Asta îşi doresc şi toţi cei care au trăit să vadă astfel de vremuri. Dar ei nu pot decide nimic. Tot ce putem noi decide este cum ne petrecem timpul care ne-a fost dat. Frodo, există şi alte forţe care lucrează pe lumea asta în afară de cea a răului. Lui Bilbo i-a fost menit să găsească Inelul. Ca atare şi ţie ţi-a fost dat să-l ai. Iar acesta este un gând încurajator.

replici din filmul artistic Stăpânul inelelor: Frăţia inelului, scenariu de Fran Walsh, după J.R.R. Tolkien
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raţiunea universală ar semăna mai degrabă cu o raţiune care introduc ordinea şi legea într-o cetate, deoarece ea deja ştie ce vor face cetăţenii şi din ce motive, şi în vederea acestor fapte ea legiferează şi întreţese cu legile toate pasiunile şi faptele lor, onoarea şi dezonoarea care le însoţesc, astfel încât toate se vor armoniza ca de la sine. Pedepsele sunt asemenea unor remedii pentru părţile bolnave, dintre care unele sunt astringente, altele înseamnă extracţii sau modificări, pentru a vindeca întregul, aşezând fiecare parte unde trebuie.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria scrisă de învăţaţii cărţilor e foarte bogată şi meşteşugită în înşirarea faptelor omeneşti şi mai întotdeauna crede că poate da şi fără frică şi fără îndoire de sine pricinile şi urmările acelor fapte, aşa că avem răspunsuri limpezi la toate întrebările ce trebuie să ne punem, atunci când privim tainica întreţesere a patimilor şi gândurilor omeneşti, singuratice ori de-ale mulţimilor, alcătuind vălmăşagul istoriei popoarelor. Dimpotrivă, învăţaţii, care, alăturea de cărţi, cunosc şi viaţa cea de toate zilele, se tem să dea prea repede răspunsuri asupra legăturii şi pricinilor faptelor omeneşti; de multe ori ei mărturisesc neputinţa lor de a lămuri de ce s-a întâmplat cutare război, ori s-a ivit cutare meşter de icoane frumoase şi de case măreţe, ori de biserici cu faţa lui tot nouă faţă de cele dinainte, şi se mulţumesc numai să spună cum a fost şi de ce aşa şi altfel. Şi ei fac astfel, pentru că viaţa nu e aşa limpede, cum se arată în cărţi, de fiecare om, după mintea lui, ci e amar de încurcată şi neaşteptată, cum e şi ciocnirea dintre minţile nenumărate şi cu totul străine una de alta, ale oamenilor care alcătuiesc împreună, cu sau fără voia lor, satele, oraşele, ţările, împărăţiile, breslele lumii acesteia.

citat clasic din Vasile Pârvan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!