Tata
Când bătea în poartă Negustorul
plânsul mă strângea de beregată:
"Tată, Tată, vinde-mă pe mine
dar nu vinde mieluseii, Tată,
să nu-i dai să-i spânzure Călăul,
să le taie gîtul cu custura:
sângele în clocot, sângele
să stropească toată bătătura...
Lasă-mi mieluseii, lasă-mi-i,
să mă duc cu ei pe lunci hoinar...
să nu-i dai Călăului să-i vândă
ciopârtiti cu barda, la cântar..."
Câte primăveri ti-au văzut ochii
nourati de gândurile grele...
Câti ciocoi s-au ospătat cu carnea
mieilor copilăriei mele....
Câte primăveri am plâns pe luncă
apelor spunându-le-n zadar:
"Mi-au ucis călăii camarazii
si le-au vândut carnea la cântar..."
poezie celebră de Eusebiu Camilar din Chemarea cumpenelor (1937)
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Istoria Lui Ibrahim" de Eusebiu Camilar este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Tata
Când bătea în poartă Negustorul
plânsul mă strângea de beregată:
"Tată, Tată, vinde-mă pe mine
dar nu vinde mieluseii, Tată,
să nu-i dai să-i spânzure Călăul,
să le taie gîtul cu custura:
sângele în clocot, sângele
să stropească toată bătătura...
Lasă-mi mieluseii, lasă-mi-i,
să mă duc cu ei pe lunci hoinar...
să nu-i dai Călăului să-i vândă
ciopârtiti cu barda, la cântar..."
...
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tata
Când bătea în poartă Negustorul
plânsul mă strângea de beregată:
"Tată, Tată, vinde-mă pe mine
dar nu vinde mieluseii, Tată,
să nu-i dai să-i spânzure Călăul,
să le taie gîtul cu custura:
sângele în clocot, sângele
să stropească toată bătătura...
....
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-au ucis călăii camarazii si le-au vândut carnea la cântar...
citat celebru din Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tată!
Tată! Udă-mi aripile
Până-n izvorul de cais,
Tată! Iartă iluziile
Din trupul norilor de vis.
Tată! Cântă-mi prin neșoapte
Din ceru-ți galben gutuie
Vise îngerești în noapte,
Luminile să mă mângâie.
Tată! Zidește-mi durerea
În carnea plângerii mele,
Tată! Arată-mi cărarea
Să urc cu tine spre stele...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La revedere, mamă, la revedere, tată!
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
că-n ziua asta caldă de blajin,
nu vin cum vine toată lumea cumpătată,
să dau pomană pentru voi, ca un creștin.
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
că azi cu voi e doar singurătatea...
și mă căznesc așa cum niciodată,
și soarta mi-o blestem, și lașitatea...
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
dar știți si voi că sunt plecat la muncă,
și peste tot e-o criză blestemată
și dacă vin, stăpânii mă aruncă.
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
voiam să vă aduc o nepoțică,
adică pentru voi, e strănepoată...
adică sunt bunel... la o adică.
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
și vă promit c-oi încerca la anul
să vin și eu cum vine lumea toată,
la cimitir, să-și ostoiască-aleanul.
Mă iartă, mamă, și mă iartă, tată!
dar am vorbit mai an cu un vecin,
cu moș Vasile, cel de peste-o poartă,
să iasă-n locul meu la țintirim...
Să toarne câte un pahar de vin,
lângă mormântul tău și-al mamei tată,
iar lumea spună: Să trăim, să-i pomenim!
și liniștea cu clopote să bată.
Și-atunce firea-mi se va liniști,
simțind din depărtări că e iertată,
și buzele-mi uscate vor șopti...
la revedere, mamă, la revedere, tată!
poezie de Iurie Osoianu (9 mai 2013)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino, tată!
Mă chinui din greu la poartă,
Dor și lacrimi m-au cuprins,
Te aștept, dragul meu tată,
Zăvorul nu s-a deschis.
Praf s-a așternut în vreme
Pe cărări reci și pustii,
Curtea neatinsă geme,
Te așteaptă ca să vii.
Vino, tată, pentr-o clipă,
Toate-s vraiște-n obor,
Să le așezăm în pripă
Pe toate la locul lor.
Pe Cavancea, calul nostru,
L-am văzut plângând acum,
Vino și să-i pui căpăstru,
Să plecăm din nou la drum.
Doar speranța mai rămâne,
Toate s-au pierdut în vânt,
M-am apropiat de tine
Cu o floare la mormânt.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tată
Voi pune eternitatea în plicul de la poartă,
Si glas de pescăruși voi aduna-n borcane,
Voi scrie despre tine și pentru tine, tată,
Și-ți voi găsi blândețea, mereu printre creioane.
Voi pune la dor cheie, să nu îl simt vreodată,
Suspinul unor îngeri îl voi picta căprui,
Ca să-mi rămâi aici, mereu cu mine tată,
Să trecem peste toate când toate-s amărui!
Voi strânge marea-n brațe, voi fi eu marea toată,
Când cerul va sorbi atatea mii de lacrimi,
Tu nu te-ngrijora, voi fi cu tine tată,
Eu am să-ți luminez, voi face far din patimi!
Mă voi picta lila, mereu să îți fiu adorată,
Cu tâmplele grena și soarele în plete,
Căci mă iubești albastru, cum iti sunt ochii, tată,
Cum te iubesc si eu, în mov, lila, în zâmbete!
poezie de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arată-mi, Doamne, calea...
Arată-mi, Doamne, calea... doresc s-ajung la Tine...
M-am săturat de lumea de lacrimi și suspine...
Deschide-mi ochii, Tată, să pot vedea Lumina
Ce haina-mi curățește și-mi șterge toată vina...
Arată-mi, Doamne, calea... vorbește-mi din Cuvânt
Și aripi dă-mi să zbor spre ceruri cu avânt...
Mai dă-mi credință, Tată, cât bobul de muștar
Să știu că alergarea-mi nu este în zadar...
Și de vor fi furtuni și valuri să mă bată
Mă ocrotește iarăși cu mâna Ta de Tată...
Rămâi cu mine, Doamne, de-i rău sau de e bine
Arată-mi Tată calea ce duce către Tine!
poezie de Maria Luca (5 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
To Kuny: Fiule! Ce surpriză!
Nick: Tată?! Drept să-ți spun, nici eu nu mă așteptam.
To Kuny: Ce vrei să spui, dragul meu? Adineauri, când ai plecat de la mine, erai liniștit; acum, din câte pot să-mi dau seama, nu ești. Ce s-a întâmplat între timp? Care e problema ta?
Nick: Problemă?! Nu, tată, n-am nimic... Nu-i nici o problemă.
To Kuny: Mie poți să-mi spui orice. Așa că, te rog, fiul meu, spune-mi ce ai pe suflet! Ce te neliniștește?
Nick: Serios, n-am nimic, tată.
To Kuny: Chiar așa să fie? Și unde ai lăsat-o pe încântătoarea ta soție?
Nick: Eu... Nicăieri.
To Kuny: Nicăieri... E clar; asta era! Deja au început să apară necazuri în paradis.
Nick: Poftim?!
To Kuny: E doar o expresie. Adică, s-au ivit mici neînțelegeri între tine și minunata ta soțioară. Așa-i?
Nick: Neînțelegeri?! Nu, tată...
To Kuny: Te rog, dragul meu, nu încerca să-mi ascunzi adevărul. Mai bine spune-mi! Nu-i exclus să apară și mici neînțelegeri; se întâmplă uneori.
Nick: Așa-i, se întâmplă uneori... Bine, tată! Uite, am să-ți spun.
replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai este nou?
Ce mai este nou pe-acasă, tată?
Știi că de nimic nu-s vinovată...
Am luptat cu viața asta grea
Și îmi pare, tată, tot mai rea.
Mai întoarce legea, Doamne Sfinte!
Vreau să fiu cu tine, ca-nainte.
Să te-ntreb de ce mă pedepsești
Dacă-ți sunt copil și mă iubești.
Lasă-mi Doamne, pruncii să-mi sărut!
Vreau să-i mângâi și să îi ascult...
Știi că de nimic nu-s vinovată,
Însă sufăr în tăcere, tată!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu am un Tată
Eu am un Tată scump în cer
Și-un Sfânt Mijlocitor mai am,
În încercări eu nu disper
Căci nu mai sunt cel ce eram.
Isus Hristos m-a mântuit
Și viața veșnică mi-a dat,
De făr'-de-legi m-a izbăvit,
În sânge haina mi-a spălat.
Cum voi putea să-I mulțumesc
Că pentru mine a murit?
Cum aș putea să-L părăsesc
Când pentru mine s-a jertfit?
Pe lemnul crucii El a plâns
Nu pentru El, ci pentru noi,
C-atât de josnici am ajuns,
La suflet și la minte goi...
Eu, dezbrăcat de caracter,
Înconjurat de lașitate,
N-am mai avut ce să-I ofer,
Doar pizmă, ură, răutate...
Dar El, plângând cu mult amar,
Cu sângele-I curgând pe cruce,
Îndurător fără hotar
Îmi spuse-atunci cu voce dulce:
"Eu vin la tine să te iert
Iar tu cu pietre-arunci în Mine,
În gură ai veninul fiert,
Îți fierbe sângele prin vine.
Să nu uiți însă niciodată
Că ai un Tată scump în cer
Și-o dragoste nestrămutată
Eu azi pe cruce îți ofer."
Nu meritam să fim iubiți
Ducând o viață de păcate,
De-aceea suntem fericiți
Că ne-ai salvat, Sfânt Împărate.
Pe Golgota, acolo, sus
A fost iertat păcatul meu
Prin jertfa Domnului Isus
Pe lemnul crucii gros și greu.
Smerit, vin astăzi ca și El
Să-I mulțumesc o veșnicie
Căci însăși jertfa Lui de Miel
M-a adăpat din Apa Vie.
poezie de Dorel Puchea din Semințe de Rai
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai este nou?!
Ce mai este nou pe-afară, tată?
Știi că de nimic nu-s vinovată...
Am luptat cu viața asta grea
Și îmi pare, tată, tot mai rea.
Mai întoarce legea, Doamne Sfinte!
Vreau să fiu cu tine ca-nainte,
Să te-ntreb de ce mă pedepsești,
Dacă-ți sunt copil și mă iubești.
Adu-mi Doame pruncii să-i sărut,
Vreau să-i mângâi și să îi ascult!
Știi că de nimic nu-s vinovată,
Însă sufăr în tăcere, tată!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doină
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi toamna să mă fure
să mă ducă în pădure!
urle-mi lupi, lupoaice sure!
urle-mi șaptezeci de iele
depletite în vâlcele!
toate dorurile mele
le boteze-n cețuri grele!...
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi iarna să mă fure
să mă ducă în pădure
să sap rădăcini de mure!
lume, tu, lume nebună,
să m-arunce stele-n lună
să fac vrăji cu mătrăgună
să-i fiu iară zâna bună!
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi primăveri pe strune
și-apoi veri să mă adune
la ureche să-i pot spune
că mi-s ochii grei ca plumbul
fără el mi-i gol pământul,
bate-mi fără rosturi vântul,
numa-mi săpă-n jos mormântul...
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecut-au ierni...
Iarnă era... Îmi amintesc de tine, tată,
Noaptea, troienele ne-au îngropat tot satul,
Viscolu-n geam bătea zăpada spulberată,
Vifornița-mproșca de-a lungul și de-a latul.
Iarnă era... Îmi amintesc de tine, tată,
Poteci ne deschideai prin munții de zăpadă,
Mă deșteptam în hârșâitul de lopată
Ce răzbătea în odăița scundă, caldă.
Iarnă era... Îmi amintesc de tine, tată,
Făceai cărări, măturai neaua la fereastră
Și întunericul îl alungai îndată,
Lumina lină pătrundea în casa noastră.
Trecut-au ierni... Dar nu mai ești cu mine, tată,
De supărare iarna a uitat să ningă,
Mi-e dor, s-au dus zăpezile de altădată,
Noi suntem bine, spune-i mamei să nu plângă!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răstignirea
Gloata prin neguri
strigă Baraba,
viforul șuieră,
viforul bate
cuie de-arginți...
-Grele,
grele mai sunt,
Tată,
piroanele astea,
geme Iisus...
Ca lutul din ei,
ca tot Cerul din
Mine,
sunt grele, Tată!
poezie de N. Petrescu-Redi din Vânător de cerbi albaștri (2011)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Adio, tată
Adio, tatâ!
Azi ți-am luat cravată
cu un model din cercurile mele.
Adio tată!
Azi ți-am luat cămașă
mai albă decât negrul gurii mele
Adio tată!
Azi ți- am luat pantofi
cu o talpă ochiul tău
cu o talpă ochiul meu...
Adio tată!
De azi nu o să mă mai vezi niciodată
De azi ne vom vedea mereu!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e atât de dor de tine, tată!
Mi-e atât de dor de tine, tată!
Că a-și da orice să-mi fii aproape,
Să-mi dai iar sfaturi înțelepte,
Ca filozofii în etate,
Să stăm la masă ca odată.
Mi-e atât de dor de tine, tată!
Să îți revăd privirea blândă,
Ce ochii negrii îți rotunjeau
Și râsul larg, deși cam rar,
Când lumea era mulțumită.
Nimica nu te supăra,
Ca lenea și minciuna coaptă,
Ce necuviința fluturau,
Fără tupeu, din poartă în poartă,
Crezând-o chiar emancipată.
Te războiai cu orișicine,
Pentru prostia afișată,
Ca să nu prindă rădăcini
La Poarta mult prealuminată,
Căci tu știai ce era sfânt.
Mi-e atât de dor de tine, tată!
De glasul tău cântând romanțe,
În zilele de sărbătoare,
De demnitatea-ți neclintită
Și de respectul tău din poartă,
Față de toți românii buni
Plini de omenie și credință.
Mi-e atât de dor de tine, tată!
Și mândră sunt, că eu ți-s fată,
Care iubește tot ce-i sfânt,
Așa cum îi spuneai odată.
Mi-e atât de dor, de tine, tată!
Și îmi lipsești, așa de mult.
poezie de Valeria Mahok (20 noiembrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei tupeiste căreia i-am spus c-aș putea să-i fiu tată
Îmi zise juna într-o zi,
Precum a îndemnat-o flerul:
- Tu tată nu puteai a-mi fi,
Nici mama n-a aflat misterul!
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiica unui oarecare tată
Cunoaște limba țării bine,
Mai știe patru limbi străine
Și, chiar de le vorbește, juna
Nu-i spune "tată" în niciuna...
epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am Obosit De Vin, De Stele
Am obosit de vin, de stele
Am obosit de gândurile mele,
Am obosit de ochii care ma rasfrâng
Neculegându-mi chipul din adânc.
Am obosit râzând, am obosit de-atâta poezie
Cântând doar cele câte vor veni
Sau cele câte vrem sa vie.
Visez sa uit odata
Cuvinte, rânjet, gând
Si sa privesc în ochii de agata
Ca fiecare om de rând,
Chipul rasfrânt sa nu-mi mai vad,
Cu spaima mea si hohotul meu rece
Lânga un foc sa ma cuprinda somnul
Sub zarile cu margini de pamânt.
În sângele fecioarei purificat si dus
Prin trupu-i alb cu fragezimi de nea
Eu as simti cum cerul coboara lin de sus
Ciorchini de cântece deasupra mea
Stiu: acest vis pamântul mi-l nutreste
Smulgându-mi dorul meu de infinit
Dar visul creste-n mine ca madulare grele
Am obosit...
...
Mi-a murit iubirea cu rânjet si stele
Înca din fesele inimii mele
Mi-a murit si-i strigoi si-n rastimpuri revine
Si tarus nu-i pot bate-ntre coaste la mine.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!