Masochismul românului
Nu știm de unde vine,
Dar ăsta-i crezul său:
Cu cât îi e mai rău,
Cu-atât este mai bine.
epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de cristina

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Sunt un bulgăr de nimic
Sunt un bulgăr de nimic,
sunt un strop de rouă-n soare;
dar cu cât mă foc mai mic,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai mare.
Dacă-n lume m-ai făcut
o fereastră către Tine,
cu cât sunt mai nevăzut,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu te vezi mai bine.
Doamne, când suntem noi doi,
n-are cel viclean ce-mi face.
Și cu cât îi duc război,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mă-mbraci cu pace.
Vin din cer mi-ai dat să sorb
și pe ochi m-ai uns cu tină.
Dar cu cât eram mai orb,
cu-atât Tu,
cu-atât Tu mi-ai dat lumină.
Iar de toate câte-n Rai
le păstrezi Tu pentru mine,
nu mi-e dor de tot ce-mi dai,
cât mi-e dor,
Doamne, cât mi-e dor de Tine.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?!
Azi știm tot. Știm de unde ai venit
știm unde te-ai dus,
știm și de ce.
Știm și ce trebuie sa facem.
Dar facem?
Am mîncat din trupul Tau,
am băut din sîngele Tau,
și ni s-a umplut gură
de o plăcere fara seamăn pe pamînt.
Dar ce am păstrat în noi,
în celulele trupului nostru
din proteinele divine?!
Duhul Tau plutește împrejur,
neîncetat ce e bine și ce e rău ne învață.
Ochii ni-i deschide cu blîndețe,
ne dojenește numai ca pe niște copii dragi.
Ce este somnul acesta de plumb
ce să-i închidem la loc ne-ademenește?
Știm tot, avem tot, te cunoaștem.
De ce ne e teamă totuși sa pășim pe apă?!
poezie de Dina Calin
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Proverb
Am depășit acea etapă
Cu unde dai și unde crapă
De pildă blocu-n care stai
Păi ăsta crapă unde dai!
epigramă de Corneliu Sofronie din Festivalul umorului Vaslui (1982)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Deși mi-e bine, nu mi-e bine
Mi-e dor de mine și de tine
Și-mi este dor de cifra 2
Și de cuvântul magic noi
catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucură-te de viață așa cum se întâmplă
Ne știm trecutul
Și starea prezentă,
Dar nu știm nimic despre
Viitorul nostru.
Știm unde-am fost născuți
Și unde trăim,
Dar nu știm
Unde vom muri.
De aceea, este înțelept
Să arunci cu zarurile
Și să te bucuri de viață
Așa cum se întâmplă.
poezie de Lucio Munoz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
La tribunal
De-asculți toți martorii numiți
Ce spun, cum știm, sub jurământ,
Constați uimit că pe pământ
Toți inculpații... sunt cinstiți.
epigramă de Corneliu Sofronie din revista "Urzica" (1985)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cunoaștere
Mai întâi pământul, apoi plugul:
Astfel, cunoașterea vine din cunoaștere.
Știm, nu știm.
Nu știm că știm.
Știm că nu știm.
Gândim:
Aceasta arată așa
Această lămâie, acea portocală
Până când într-o zi simțim un gust amar.
poezie de Reesom Haile, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca un proverb
Cel cu merite puține
Este uitat
Cel ce-n merite stă bine...
Persecutat!
epigramă de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

În orice moment al vieții noastre știm dacă acționăm bine sau rău. Am putea spune că ziua de apoi se întâmplă tot timpul, că în fiecare clipă a vieții noastre facem bine sau rău. Ziua de apoi nu este ceva ce vine la sfârșit. Se întâmplă tot timpul. Iar noi știm, printr-un fel de instinct, când am acționat bine sau rău.
citat din Jorge Luis Borges
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena

Comentează! | Votează! | Copiază!
Crezul lumii și al meu
Pandemia poate schimba lumea,
dar nu-L poate schimba pe Dumnezeu.
Este crezul lumii de acuma,
cu siguranță este și al meu.
Pământenii pot schimba planeta,
dar nu pot schimba și Universul.
Ei pot schimba vieții rețeta,
dar nu pot schimba timpului mersul.
Acesta este crezul lumii,
Acesta e și crezul meu.
Credința e Zeul Înțelepciunii.
A fost, există DUMNEZEU.
poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Caută în orice zi
Căci vei găsi
De cauți destoinic și bine
Marele Vis pierdut în tine
catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
De unde vine seara?...
De unde vine seara,
cu întunericul ei străveziu,
vestind groasa smoală a nopții?
Poate că vine, ca și vântul,
de dincolo de marginile pământului.
Poale că vine mai deaproape, din câmpuri.
Poate că vine din pădurea de peste râu,
ca o ciudată pasăre
cu mii și mii de aripi.
Poate că vine de pretutindeni și de nicăieri.
Poate că vine de acolo de unde vine moartea...
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
"Șansă" românească
Trecutul - ca un mare spin,
Prezentul - ca un negru nor,
În prea fatidicul destin
Bine... că n-avem viitor!
epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cunoaște-te întâi pe tine
Dar dacă te încearcă teama
De-a te cunoaște-atunci ia seama
Renunță! Te cunoști prea bine
catren de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Consecințe ale modei exagerate
Copilul mic azi nu se ține
Ca ieri de fusta mamei lui,
Neajungând la ea prea bine,
Preferă părul tatălui!
epigramă de Corneliu Sofronie din revista "Urzica" (1975)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știm de ce
Nu ști de ce ne treci adesea
prin fier și oțet și fier,
dar știm că tot ce nu știm astăzi
vom ști odat-acolo-n cer.
Nu știm de ce suntem adesea
prea slabi, prea reci și prea săraci,
dar știm că Tu vrei mai datornici
și mai puternici să ne faci.
Nu știm de ce ne dai adesea
dureri și lacrimi și amar,
dar știm că-n toate de-orice dată
se-ascunde-un nou și dulce har.
Nu știm de ce ne ceri adesea
slujiri și jertfe și poveri,
dar știm c-o binecuvîntare
ne dai prin tot ce Tu ne ceri.
Nu știm de ce ne duci adesea
în loc de chin ori de noroi,
dar știm că-n orice loc e-o slujbă
pe care Tu o ceri de la noi.
Nu știm de ce ne-oprești adesea
să nu ne ducem unde vrem,
dar știm că drumul fără Tine
ajunge cel mai greu blestem.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Majoritatea oamenilor ar găsi ridicolă imaginea Universului nostru ca un turn infinit de broaște țestoase, dar de ce credem că noi știm mai bine? Ce știm despre Univers; și cum o știm? De unde vine Universul și încotro merge? Are Universul un început și dacă da, ce s-a întâmplat înainte de acesta? Care este natura timpului? Va ajunge el la un sfârșit? Progrese recente ale fizicii, posibile în parte datorită unor tehnologii fantastice, sugerează răspunsuri la unele dintre aceste întrebări vechi. Poate că într-o zi aceste răspunsuri vor părea tot atât de evidente ca și mișcarea pământului în jurul soarelui sau poate tot așa de ridicole ca un turn de broaște țestoase. Numai timpul (oricare ar fi acesta) ne va spune.
Stephen Hawking în Scurtă istorie a timpului de la Big Bang la găurile negre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Postări anonime
Anonimul, după mine,
Chiar și când e-un om de bine,
Scrie cu atâta teamă
Încât uită... cum îl cheamă!
epigramă de Corneliu Sofronie din Fericirea de a fi cal (2003)
Adăugat de cristina

Comentează! | Votează! | Copiază!
Traseiști politici
Ca gândacii sunt-tremolo
Când o dreg și când o scaldă
Și se mută îndată-acolo
Unde dau de-o pâine caldă!
epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de cristina

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bine cu binele complici
În competiție nasc hăul
Aici la noi răul cu răul
Se dovedesc a fi amici
catren de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!