Basarabia

Basarabia este numele medieval al Ţărei Româneşti şi vine de la numele dinastiei Ţărei Româneşti, a Basarabilor.

definiţie celebră de Mihai Eminescu în ziarul Timpul (1 martie 1878)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominaţiei ruseşti. Numele "Basarab" şi "Basarabeni" există cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă.

Mihai Eminescu în Chestiunea naţională
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însuşi numele "Basarabia" ţipă sub condeiele ruseşti. Căci Basarabia nu însemnează decât ţara Basarabilor, precum Rusia înseamnă ţara ruşilor, România ţara românilor. Pe la 1370 Mircea I Basarab, care se intitula Despota Dibridicii, adică despotul Dobrogei, Domn al Silistrei şi al ţărilor tătăreşti, întinsese marginile domniei sale până la Nistru de-a lungul ţărmului Mării Negre, cucerind aceste locuri de la tătari. Pentru capătul veacului al patrusprezecelea stăpânirea Valahiei asupra acestor locuri e necontestabilă.

Mihai Eminescu în ziarul Timpul (1 martie 1878)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu, Mihai

Eminescu - acest Iisus al slovei noastre româneşti.

definiţie aforistică de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu, Mihai

Eminescu e întruparea literară a conştiinţei româneşti, una şi nedespărţită.

definiţie celebră de Nicolae Iorga
Adăugat de Rotari Diana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opera poetică a lui Mihai Eminescu este cheia de boltă a constelaţiei poeziei româneşti.

aforism de Vlad Chirinciuc (15 ianuarie 2021)
Adăugat de Vlad Chirinciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul poeziei româneşti

În prea puţine cuvinte, de Eminescu amintim,
Şi-n tot atâtea momente, memoria lui o cinstim.
Cum să-l uiţi pe Eminescu, cel care-a văzut "albind",
Şi-a auzit "glăsuirea, pădurilor de argint"?
Eminescu-a dat lumină, poeziei româneşti,
Eminescu e poetul, trăirilor omeneşti.
Cu el am ieşit în lume, şi-am rămas acolo sus,
Despre glia strămoşească, am spus tot ce-aveam de spus.
Străluceşte-n veşnicie, precum zorii dimineaţa,
Luceafărul poeziei ne călăuzeşte viaţa.

poezie de Dumitru Delcă (16 ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii se ceartă în numele religiei: scriu în numele ei, luptă în numele ei, mor în numele ei; orice, mai puţin să trăiască în numele ei.

citat clasic din Charles Caleb Colton
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Le găsim în presă sub numele de "vedete", "dive", "VIP-uri", "personalităţi", chiar şi cu pretenţiosul "staruri". Sunt produsul educaţiei şi al nevoii româneşti de scandal.

citat din Alina Dan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele tău e dulce şi încântător. Vine din Spania femeilor cu păr negru. Tu eşti din Zlataust. De unde l-ai furat? Nu, nu l-ai furat, e-al tău, cum aroma unui fruct e a lui. Numele tău e brun, cu obraji albi, ochi negrii şi buze roşii, ca şi tine. Numele tău e mlădios ca şi trupul tău, creanga mea de alun. Numele tău e tânăr ca şi tine, izvorul meu şi-al caprioarelor. Numele tău eşti tu; şi tu eşti pe buzele mele ca un cântec. Îl spun, şi-mi vine să plâng.

Ionel Teodoreanu în Fata din Zlataust
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu

Eminescu nu a murit.
El doar ne călăuzeşte
de la înălţimea transcedentală
a geniului absolut
în desăvârşirea epopeei naţionale
fără de sfârşit
pentru ca prima limbă vorbită de oameni
cea mai frumoasă
să se ridice
în altarul sacru al iubirii de neam
la înălţimea dumnezeirii care a creat-o.

Eminescu nu a murit
numele lui este numele mirului sacru
din Liturghia Cuvântului românesc
este lumina Luceafărului călăuzitor.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă observ, că consonante duble (ss, tt, rr ş. a.) nu se întrebuinţează în scrierea limbii româneşti şi că cuvintele "regisstru" şi "obsservaţiunile" sunt prost scrise. Altădată să nu vă mai permiteţi fantezii ortografice.

Mihai Eminescu în răspuns unui învăţător din satul Păuşeşti, comuna Dumeşti, Iaşi, ca revizor şcolar
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici, în hotarele strâmte ale ţării româneşti, trebuie să se adune capitalul de cultură, din care să se împrumute fraţii noştri de prin ţările de primprejur dimpreună cu celelalte popoare mai înapoiate decât noi.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În numele dorurilor

În numele dorurilor
din care se naşte cristalul.
În numele verbelor masacrate
din care se iscă berzele.
În numele tainei bătrâne
care uneşte muntele
cu cetaceele-amurgului.
În numele gustului pentru dezgust
care veghează-n adâncul nevinovăţiei.
În numele infirmităţii noastre
care se dă drept slavă.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu văd

Văd mâna care mă călăuzeşte.
Numele ei este datorie.
Văd inima care mă hrăneşte.
Numele ei este puritate.
Văd sufletul care mă eliberează.
Numele lui este frumuseţe.
Îl văd pe Dumnezeu, care mă stăpâneşte.
Numele Lui este Necesitate.

poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba română este numele geamăn cu ţara şi neamul nostru deopotrivă. Este simbolul pentru care s-a murit şi pentru care tu eşti dator să-l trăieşti aşa cum l-au trăit strămoşii, să-l redai viitorimii româneşti ca el să dăinuie.

aforism de Ştefan Radu Muşat din Exerciţiu de patriotism (2012)
Adăugat de Mariana Ticu Snagov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Justiţiei româneşti

Pentru tâlhari şi delapidatori,
Ticăloşi care provoacă drame,
Justiţia, azi, nu are închisori,
Îi pedepsim doar noi... cu epigrame.

epigramă de Paul Constantin (10 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu e întruparea literară a conştiinţei româneşti, una şi nedespărţită.

citat celebru din Garabet Ibrăileanu
Adăugat de Ania Vişan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu

O viaţă întreagă am visat să vin la Ipotesti, la tine,
Să văd e sat terestru satul tău – extraterestru...
Dar nu mă lasă sâgele ce-mi curge-n vine,
Basarabeanul sânge, bade Eminescu.

Şi satul meu la fel cu "eşti", ca Ipoteştii,
În stânga Prutului, sătucul meu, Hăreştiul,
Ce vad frumos aveau cândva Hăreştii,
Să-l treacă toata lumea, bade Eminescu.

... acum întregul Prut e o vâltoare,
Şi nu mai trec ţărani, cu caii de căpăstru...
La Iaşi să-şi ducă, pepenii de vânzare
Ca-n vremi apuse, bade Eminescu...

Acuma Prutu-i ştreang, care de gât ne strânge,
Cum afirma prin Europa preşedintele Băsescu,
- De neam c-o datorie şi de sânge,
Faţă de tine, bade Eminescu...

Hotarul nu mă lasă... cică Europa,
E malul drept-adică românescul,
Şi Basarabia pe veci e Aziopa-
Cum râd muscalii, bade Eminescu...

Un unu, doi şi trei de când cerşeşti,
Un orice preţ Părintelui Cerescu,
Să dea o altă soartă, naţiunii româneşti,
Întegră soartă, bade Eminescu.

PS
... Înc-un poet plecat, cam nu demult, de-aice,
E vorba de-Andrian, de Păunescu
Tu vezi acolo sus – de-a sta-n genunchi să-ţi pice,
Ascultă-i versul, bade Eminescu...

Şi dacă-ţi place ţie, o să-i placă şi lui Dumnezeu,
Românul vers moldovenesc-românul vers basarabescu,
Şi poate s-a-ndura, unind poporul meu
În Mare Românie, bade Eminescu...

poezie de Iurie Osoianu (9 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulgerul mămăligii româneşti

În ceaunul fără ceas,
Mestec golul ce-a rămas:
Trăzni-v-ar să vă trăznească
Mămăliga românească!

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (28 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Giuseppe Navara – Antologia Epigramei Româneşti

Epigramele selectate cu ardoare,
Dovedind acumulările scriitoriceşti,
A publicat o carte de valoare,
Antologia Epigramei Româneşti!

madrigal de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!