Lui N. Ghiţescu – medic veterinar – epigramist de frunte a fost acuzat că foloseşte în construcţia epigramelor sale elemente pe care le foloseşte şi la animale

- N-a putut să-şi tină gura
Omul poantelor dibaci.
A răspuns că-n conjunctura
A luat sare de la vaci!

epigramă de Valeriu Ene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gratitudinea unui cioban

Le-a dat brânza mai de soi
Gigi, (un cioban dibaci),
Evident şi-un "muşuroi",
"Bonus" de la nişte vaci.

epigramă de Valeriu Ene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

L-a luat gura pe dinainte

La întrebarea de "baraj"
A răspuns cu mult curaj:
"Tare-mi place de mireasă,
Mai ales... că are casă!"

epigramă de Ilie Şt. Antonie din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul şi pomul

Un stăpân avea un pom,
Stăpânul se numea om!
Pomul roadele-şi arată,
Dar stăpânul niciodată:
"Proprietate privată"!

Preţuind a sa avere,
Pomul ţine la vedere,
Dezvelind fructele lui
Ca rod al pământului
Şi dăruieşte oricui!

Vede un om necăjit,
De putere părăsit,
Îşi apleacă poalele
Să-i culeagă roadele
Potolindu-i poftele!

Omul, când are necazul,
La vecin sare pârleazul
Să i-l lase în grădină,
Chiar de n-are nicio vină,
Din mocirlă-l bagă-n tină!

Cine-i omul, ce e pomul?
Omul se încrede-n Domnul,
Pomul ştie stăpân omul,
Amândoi trăiesc sub soare,
Fiecare singur moare!

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin amar

Popor păstor de vaci şi oi
Preocupat din vremi nescrise
Doar să-şi acopere nevoi
Nicicând să-şi împlinească vise

epigramă de Corneliu Sofronie din Povestiri bicolore, Epigrame
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spânul ar fi putut să-şi facă transplant de păr şi, cine ştie, poate ar fi luat locul lui Făt-Frumos.

aforism de Mihail Mataringa (20 ianuarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şapte vaci

Pilda biblică cu şapte vaci
O ştiu creştinii de două mii de ani
Şi toţi aleargă după bani în draci,
Dar uită să mai pună la ciorap... doi bani.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rutieră

Şi-a luat carnetul de şofer,
Gândind că o să-şi cumpere maşină,
Dar n-a gândit la preţul la benzină
Şi că-n curând va fi... şomer.

epigramă de Mihai Cuţulencu din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubăreţi cu năbădâi

Cât s-au iubit şi-au fost în formă
Pe-ascuns făcut-au şi la normă
Ea n-a putut să-şi ţină gura
Că cică întrecea... măsura!

epigramă de Gheorghe Gurău (noiembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns

Jur, că-n anul care vine,
Sigur vei avea pe masă
Şi-un volum semnat de mine:
"Mărturie mincinoasă...!"

epigramă de Mircea Ionescu-Quintus (1981)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveşti la gura sobei

În iarna care va să vie,
La gura sobei, ca-ntr-un joc,
Ne-om aminti, cu nostalgie,
Că-n sobă-a fost cândva şi foc.

epigramă de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a apărut ca răspuns la toate întrebările fără răspuns.

aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2004)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea de a alege e ceva ce produce emoţie, produce mult bine în jur, nu aşteaptă niciun fel de răsplată sau răspuns. E ca un izvor care nu se gândeşte unde va ajunge. El a luat decizia să curgă, fie că ajunge în deşert, în gura unui leu sau într-o chiuvetă.

Marcel Iureş în interviu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu jucam şi 7 spectacole pe săptămână, dar tot mi se părea că nu joc destul. Am fost lacom în tinereţea mea actoricească. Şi atunci mi-am luat inima-n dinţi şi m-am dus la doamna Bulandra. Mi-o amintesc: cu pălărie întotdeauna, cu mânuşi, jabouri, perfectă! Am prins-o plecând către maşina unde o astepta şoferul şi i-am tăiat calea: "De ce m-aţi luat, dacă sunt atâţia alţii? Când îmi vine mie rândul să mai joc?". Mi-a răspuns scurt..."Vrei să-ţi spui de ce te-am luat?! Ca să nu te duci la Naţional!". Ea avea acest cult, să-şi adune valorile! Şi aşa a fost povestea cu doamna Bulandra, Dumnezeu să o odihnească.

Mircea Albulescu în revista "Q Magazine" (octombrie 2009)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egalitatea în fapt

Libertate noi am vrut
Şi s-a luat, cât s-a putut...
Unii au luat "prăjitura",
Alţii numai... "frimitura"...

epigramă de Constantin Enescu (19 ianuarie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După Auschwitz

Furia,
incisivă ca o cange,
pune stăpânire pe mine.
Zilnic,
fiecare nazist,
ia, la ora 8:00 A. M., un copil
şi îl prăjeşte pentru micul dejun
la tigaie.

Iar moartea, obişnuită cu aş ceva, priveşte impasibilă
şi îşi curăţa mizeria de sub unghii.

Omul este esenţa răutăţii,
spun asta în gura mare.
Omul este o buruiană
care trebuie arsă,
spun asta în gura mare.
Omul
este o pasăre plină de mâl,
spun asta în gura mare.

Iar moartea, obişnuită cu aş ceva, priveşte impasibilă
şi se scarpină în cur.

Omul cu degete roze la picioare,
cu uimitoarele lui degete de la mâini
nu este un templu,
ci o magherniţă,
spun asta în gura mare.
Fie ca omul să nu mai ridice niciodată ceaşca lui de ceai.
Fie ca omul să nu mai scrie niciodată o carte.
Fie ca omul să nu-şi mai încalţe niciodată pantofii.
Fie ca omul să nu-şi mai poată ridica niciodată privirea
într-o noapte blândă de iulie.
Niciodată. Niciodată. Niciodată. Niciodată. Niciodată.
Rostesc aceste lucruri în gura mare.

poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul cărţii "Dulce-Amar"

Scriitura lui Bostan
Are texte dulci-amare
Ce pot fi o alinare
Pentru orice cetăţean!

Cu idei ameţitoare
Prelucrate-n mod spontan
Scriitura lui Bostan
Are texte dulci-amare!

Ştie orice artizan
Al catrenelor sprinţare
Şi al poantelor cu sare
Cât de dulce-i an de an
Scriitura lui Bostan!

rondel de Mihai Enachi (2008)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hazul vieţii

Povestea mea de-acum începe-aşa...
Şi voi să ştiţi că e adevărată!
Se face pielea de găină, da
Şi chiar şi curtea parcă e schimbată...
Şi cîinele oleacă s-a zbârlit
Când a plonjat pe cuşca dumnealui
Ca-n vis, un neasemuit bolid
Luat mai demult pe mii de euroi.
Ne-ar fi putut lua pe toţi, vă jur,
Cu câte-o ţeapă-n fiecare -r,
Ar fi putut contoarul face "Bum"
Şi-am fi putut să fim cu toţii scrum
Iar voi veneaţi la noi la-nmormântare...
Fereşte Doamne, bieţii şoferaşi,
După cum spun, de proşti meseriaşi,
Căci cu aşa eroi pe piaţa muncii
Se duc şi frâne dracu şi motor,
Mai bine-ai da maşina la casare!
Ar fi, vă jur, ceva mult mai uşor...
În SERVICE-uri ivite peste noapte
Ce au pe "Y" sau pe "Z" în spate,
Pentru-un ciubuc mai bun, lui tata-mare,
Când nu-i atent, un pinion îi sare.
Îi sare chiar şi frâna de motor
Şi din viteză, stâlpul de beton
Se-ndoaie şi se culcă la pământ...
Ce mai! De tot, ferească Domnul Sfânt!
Că-n curte, ca-ntr-un spaţiu cu jaloane,
Ai permanent şi moartea la picioare.
Şi ţandăra îţi sare chiar şi ţie...
Normal, ca într-o tragi-comedie.
................................................
O şoferiţă cu un corp beton,
Brunetă, ochi căprui şi cu breton,
Cu frâne de "rahat", bătule-ar vina,
Prin gard pătrunse, violând grădina.
Sări pe cuşca câinelui, în faţă,
Rupse cu sete stâlpul de beton,
Apoi lovi contoarul de la gaze...
Ce mai! Vă spun, spectacol de sezon!
Şi ne-ar fi luat pe toţi ca pe popice
Dac-am fi fost cumva în faţa ei.
Aşa noroc mai zic şi eu, amice!
Dar oare, fetei, care-i fuse soarta?
De ce făcea atunci pe speriata?!
Motorul se turase. -N iadul straniu
Copila tremura. Mai mult de-atât,
Când fu eliberată la răcoare,
Căzu ca secerată la pământ.
Veni slavarea, chiar şi pompierii...
Alcoolemia "0". Ce păcat!
Să fi avut măcar o unitate
Poate-ar fi fost ceva mai palpitant...
- Vreau înapoi şi gardul şi grădina!
Şi poarta! spuse domnu-nfuriat.
- Totul se face, nu sunt eu de vină,
Nefericirea asta s-a-ntâmplat!
Fata plânge şi tace... da...
O constatare: chiar şi-n curtea ta,
Maşini străine ar putea gara.
Şi contracost acestei întâmplări,
Mai tremurăm de frică, uneori...

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul s-a hotărât să-şi păstreze sentimentele în inimă, adică în cel mai frământat organ.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţa lui, omul învaţă mai întâi să meargă şi să vorbească, cu timpul învaţă să stea liniştit şi să-şi ţină gura.

citat clasic din Marcel Pagnol
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tină

Tină

Voi rămâne în fotografii,
Şi astea până când
Prea îngălbenite vor fi duse
La tomberonul din colţ.
Voi rămâne vreo patruzeci de ani după,
Dar poate nici atât,
Toate vor sta
La mâinile descendenţilor.
Voi rămâne fumul din tină
În dimineţile când,
Lumea prinde lumină.

poezie de Tincuta Sava Borsan
Adăugat de Tincuta Sava Borsan
Comentează! | Votează! | Copiază!