Bolile fără leac, loviturile mari ale soartei, au o singură scăpare: resemnarea și răbdarea.
citat din Resat Nuri Gûntekin - Pitulicea
Adăugat de Adriana Pleșca

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Omul trebuie să înghită dintr-o dată tot veninul, sau scapă, sau moare.
citat din Resat Nuri Gûntekin - Pitulicea
Adăugat de Adriana Pleșca

Comentează! | Votează! | Copiază!
Depinde de noi înșine dacă ne prăbușim sub loviturile soartei sau le suportăm cu bărbăție.
citat din Jacob Burckhardt
Adăugat de Adriana Pleșca

Comentează! | Votează! | Copiază!
Răbdarea îndulcește orice rău fără de leac.
citat celebru din Horațiu
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

E o singură scăpare pentru cei învinși: să nu spere în nici o scăpare.
Vergiliu în Eneida
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Pentru durere, mi-am zis, gura iubitei e leac
Ea a aflat de suferință, dar nu mi-a dat leac.
Dacă pricina iubirii ar fi numai iadul
Atunci frumoasele raiului ne-ar rămâne de leac.
Nu pun nimic pe rana făcută de săgeată
Aștept să iasă vârful ei singur și fără leac.
Lumea s-a îmbătat la cârciumă cu vinul iubirii
Tu ai distrus casa diavolului și nu ai leac.
Ey, Fuzulî! Mă cufund în norii nebuniei
Cât de mult îndur durerile tale fără leac.
poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigrama definiție
Epigramele înțeapă
Fie chiar și fără ac,
Ustură, însă "îndreaptă"
"Bolile" ce nu au leac.
epigramă de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Răbdarea face din nedreptatea soartei o glumă, când ne ia ce nu poate fi păstrat.
citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca răbdarea la necaz, niciun leac mai bun.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu răbdarea la necaz, niciun leac mai bun.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Loviturile vieții nu sunt numai distructive, ci și constructive; ca loviturile ciocanului în dalta unui sculptor priceput.
citat celebru din Octavian Paler
Adăugat de Andreea Trifu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aurora cunoaște idealuri; amurgul, numai idei, iar în locul pasiunii apare nevoia distracției. Curba descendentă a soartei unui popor este reperabilă prin variațiile de intensitate ale plictiselii. Decadența începe. Iremediabilă, sinistră. Căci intoxicarea prin virusul saturnian este fatală oricărui organism. Popoarele mor fără scăpare, ca și individul izolat ce lâncezește, savurându-și buimăcit sau rece agonia.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rană și Leac
Ca ochii tăi ispită nu-i mai mare.
Vrăjmașa pălmuire e un fleac.
Cândva m-ai sărutat și-acum mă doare.
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
La telefon te caut totdeauna,
Sună inexistent de-un sfert de veac.
Bolesc de al tău chip, o știe luna,
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
Și aș zbura la ceruri, să se vadă
Ce grea este ispita-n care zac!
Ieri, când mă-mbrățișai, eram zăpadă.
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
Un leac ce vindecă orice-ntristare!,
Orice singurătate din iatac.
Azi știu: cine te vede---dă în floare.
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
Ispite multe am, din zori în noapte,
Dar fără una m-aș simți sărac.
Și-l rog mereu pe Dumnezeu în șoapte
Să nu te ia din mine, să-mi fii Leac!
poezie de Traian Vasilcău (29 martie 2019)
Adăugat de Traian Vasilcău

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea
Iubirea, chiar dacă
multă vreme
de norii tristeții
și de resemnarea
durerii
a tot fost alungată
Într-o clipa stelara,
dîn inima Soartei,
printre trandafiri
păstrată
Iese sovaielnica
la iveala
Apoi, prin furtuni,
tunete și fulgere
razbeste
Până când în
Cuibul Fericirii
nimereste
si acolo
și focul pasiunii
și liniștea
adâncurilor secrete,
împreună
le găsește...
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ironia soartei
Cum trăia și huzurea,
Doar un soț îi mai lipsea;
Azi destinul n-o răsfată:
Are soț, dar n-are viață.
epigramă de Ion Diviza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină incurabilă
Țara asta n-are vindecare
dorul ăsta-i fără leac
firmament vărsat în mare
e poporul geto-dac
Dorul ăsta n-are leac
de la Roma-n altă parte
căci așa din veac în veac
am trecut moartea de moarte
De la Roma-n altă parte
firmament vărsat în mare
dusu-ne-am cerul departe
țară fără vindecare
Dorul ăsta fără leac
decât poate omul drag
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 noiembrie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când bolile se adună prea multe, te ocupi doar de cele ce dau dureri mai mari.
aforism de Ștefan Mîrzac din Natura din om, Boală (2018)
Adăugat de Ștefan Mîrzac

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Columna satului
Țigara se fuma singură
Columna lui Traian era singură
O singură dată te-am văzut singură
singură cum te oglindeai
într-o lingură
de piatră
la muzeul satului
unde țigara se ardea singură
fiindcă Traian plecase pe columnă
fără ochii tăi însingurați
pietrificați în lingură.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Singură
Sunt singură în acest loc întunecat,
singură în această cameră răcoroasă,
singură în acest oraș aglomerat,
singură, singură,
singură în viața mea obscură.
poezie de Irina Rambu
Adăugat de Alex Dinu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolile românilor
Boli mai multe și mai rare
Au românii, ignoranți,
Însă "boala" cea mai mare
Ei o au pe... guvernanți!
epigramă de Ion Moraru din revista revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să sorb din roșul buzei tale
Să-mi dai paharul plin, neprihănit,
Să beau amarul neputinței sale,
Ca pe un vin ce nu s-a împlinit
În crama vie a iubirii tale
Aș vrea să mă îmbăt definitiv,
Fără de leac și fără de scăpare,
Să fiu năucul veșnic emotiv,
Care iubește viața până moare
Sunt mult prea treaz, încerc să nu mai fiu,
M-am săturat să îmi tot caut scuze,
Nu vreau să mai recit fără să știu,
Cum tremură iubirea ta pe buze
Dă-mi roșul crud, aroma, în pahar,
Îl voi sorbi chiar fără să îmi pese,
Să-mi amintesc de tot ce n-am habar
Prin clipe de iubire tot mai dese
Și lasă-ți trupul trestie în vânt,
Licoarea ta mereu să îmi ofere,
Ca să devin acela ce nu-ți sunt,
Poetul... ce iubirea ta o cere
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!