Poet și epigramist
Prin fânu-nmugurind a flori,
Mi-e roua ceas de sărbători,
Dar în cenaclu, când combat...
Iau sabia lui Cincinat!
epigramă de Viorel Martin din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Debut la cenaclu
- Ce-au zis, dragă, despre tine
La cenaclu când ai fost?
- Cu rimelul stau mai bine...
Doar cu rimele mai prost!
epigramă de Viorel Martin din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Non combat justificat
- Te bag pe unde ai ieșit!
Îl tot înjură o profană,
Dar el rămâne liniștit:
Ieșise prin... cezariană.
epigramă de Mitică Ion din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia
Un parfum de flori de tei,
Vis de muguri de cireși,
Dar când intri-n gura ei...
Nu mai ieși!
epigramă de Viorel Martin din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
nu știu cât a rămas
să-mi fie rădăcină
din întreg
la ceas onest
bat clopote-n burg
ca și când
ar trimite-o depeșă pe front
unor soldați anonimi
dincolo de molimi, nisip
coșuri pline cu flori violet
mi-e frig și mi-e teamă
să port pe brațul drept
o lacrimă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbătorile de iarnă
Vine iarna, iar mi-e frică
Că rămân fără de țuică.
Cât a fost vara de mare
Am stat cu burta la soare.
Și n-am strâns ca o furnică,
Ca să am prune de țuică.
Iar acum, de sărbători,
N-am ce bea, dar ud la flori
Și cu inima-nsetată
Aștept poștașul la poartă,
Pensia să mi-o aducă,
Să cumpăr slană și țuică!
Și să fac de sărbători
Ca pasărea printre nori!
pamflet de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenaclu
Cenaclu, grupare hazlie,
Ați speriat pe literați
Cu câte șprițuri vă tratați,
De parc-ați vrea pe năsălie
Licențioasă poezie
La jartiera divei agățați
Cenaclu, grupare hazlie,
Ați speriat pe literați
De Moarte faceți bășcălie
Cortegiu de îndoliați,
Cu morții-beți aliniați
Coliva bardului mâncați
Cenaclu, grupare hazlie...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Alexandru Obedenaru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintire
Icoană vie-a bunilor mei dragi
La tine îngenunchi... Te-ntreb ce faci
Bunico, pe tărâmurile sfinte,
De mine dacă-ți mai aduci aminte.
Te văd plângând în vis... Mi-e dor de tine!
De nopțile de iarnă, de câmpii,
De clipe de miraj și fericire,
De sat și de alei, de caiși, de vii...
Mi-e dor de anii de copilărie,
De toamna cu miresme de gutui,
Mi-e dor bunico și de pâinea coaptă
În sânul cald al anilor târzii.
Mi-e dor de focul sobei, de ilicul
Și ia ta cu flori țesute-n poale,
De sărbători mi-e dor... Și de bunicul!
De zilele cu iz de sărbătoare...
Mi-e dor de moș Crăciun și de zăpadă!
De brazi mi-e dor, de cumpăna fântânii,
Mi-e dor bunico, să mai ies la poartă
Și să mai stau de vorbă cu românii!
Mirosul de gutui mă-mbie iară
Și arămie-i pâinea din cuptor,
Mi-e dor de voi în fiecare seară
Și de românii mei îmi este dor!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sabia dreptății
Când este sabia știrbită,
Se iau și legile-n răspăr:
Minciuna-aleargă și se-agită
Chiar pe picioare de-adevăr.
epigramă de Elis Râpeanu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor
Mi-e dor de vară și mi-e dor de Soare,
De plaja prinsă-n cuie de aramă,
Când tu pășești prin nopțile amare
Și-mi mângâi clipa înnorată, mamă!
Mi-e dor de vară și de nepătruns...
Mi-e dor de stele, de copilărie,
Căci ploile tăcerii m-au pătruns.
Mi-e dor să fiu un fulg de păpădie!
Mi-e dor de pace și de infinit,
De pașii alergând prin universuri
La care să visez n-am îndrăznit...
Doar scormonesc în ele după versuri...
Mi-e dor de val, mi-e dor de albatroși,
De răsărit și de apus deodată...
Mi-e dor, mi-e dor de ochii tăi frumoși,
Mi-e dor de voi, de ia înflorată.
Mi-e dor de vară, de iubiri
Și de grădina cu trifoi,
Mi-e dor de lumea noastră toată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfintele Scripturi laudă roua dimineții și roua înserării! Fericit este cel care are darul lacrimior! Când este tânăr, el poartă flori; când este vârstnic, fructe poartă!
citat din Joseph Roux
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Mi-e atât de dor
de iarba copilăriei mele,
mi-e atât de sete de roua ei
că fulgeră cerul prin mine
și simt cum îmi scârțâie o ușă în suflet:
Dumnezeu privindu-mă din ea...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când totul e minunat
Mi-e dor de tine soare,
Mi-e dor de raza ta.
Mi-e dor când pomul dă în floare,
Mi-e dor de primăvara mea.
Mi-e drag pământul aburindă
când scapă de iarnă grea.
Când iarba-i gata să cuprindă
câmpia și grădina mea.
Când trandafirul înflorește
mă îmbată al lui parfum.
Îmi place și când înverzește
șanțul, la margine de drum.
Natura întreagă-i un covor
de flori mirositoare.
Pe cer se vede un cocor
ce se rotește-n zare.
E semn că păsările vin
din țările unde au iernat.
În fața naturii mă închin,
când totul e minunat.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor! ...
Mi-e dor de veri cu lacuri nesfârșite
Ce-n flori de nuferi au sădit lumina,
De crinii ce-au înmiresmat grădina,
De flori de mac prin lanuri rătăcite!
Mi-e dor de trandafirii albi din glastră,
De tufele albastre de verbină,
Să văd ciorchinii grei de la glicină
Ce îmi aduc seninul la fereastră!
Mi-e dor de râurile de petunii
Care-au făcut risipă de culoare,
Pictând cu-o nuanță fiecare floare
Și împletind o punte-n noapte lunii!
Mi-e dor de veri cu zvelta lor lavandă,
De spicele ce freamătă-n câmpie,
Să gust din tihna răsărind din glie,
Pierdută-n balansoarul din verandă!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

An, zi, ceas
E Timpul iscusit "miriaman",
Mulțimi de Shiva puse la un loc,
Ce răbojesc cu necurmat alean,
De la născare până la soroc...
E nelipsit mereu, oriunde-am fi,
La sărbători sau la diurnul ceas,
În miez de noapte sau în plină zi,
La fericire sau la greu impas,
De știm ori de nu știm, neîncetat,
Cu miile-i de mâini ce nu pot sta,
E Timpul o mașină de taxat,
Ce nici o clipă nu va ezita,
Câte-o secundă vămuind mereu,
Din zestrea ce norocul ne-a ursit,
Și sacul ce înghite timp mereu,
Cu ele zilnic fi-va burdușit,
Pân' la un ceas al vremii de apoi,
Când totul va lua un trist sfârșit,
Când clipele se numără-napoi:
... doi, unu, zero... minus infinit...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

La cenaclu
La cenaclu, de Ignat,
Poantele cu gust au fost,
Dar vânzările-au stagnat.
Cărțile au... mare cost!
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor...
Să fiu copil mi-e dor-
-Unul cât o ghindă...
Ca-n joc să-nviu, să mor
Și râsul să mă prindă...
Mi-e dor să zbor în vis,
Să fug de zmei și mume,
Să râd și să plâng stins,
Să fiu copil prin lume...
Mi-e dor de viața-mi joc,
Să culeg flori o mie,
Să prind pentru noroc
Pufi mari de păpădie...
Mi-e dor să mai surâd
Cu ochii-nfipți în soare,
Să nu mai văd, să râd
Și să m-arunc în mare...
Mi-e dor să plâng cu foc
Iubita-mi jucărie,
Să-i pun capul la loc,
Să sar de bucurie...
Mi-e dor s-ating pământul
Cu degetul ușor,
Să mă împingă vântul
Iar eu să cred că zbor...
Mi-e dor să nu-nțeleg
Vorbe de oameni mari,
Să mă oftic, să plec,
Să-i cred bătrâni și tari...
Mi-e dor să mă-nfior
Când fur un măr de vară
Că... sigur o să mor
Și iadu-o să mă ceară...
Să fiu copil mi-e dor
Mai mult ca niciodată...
Să cânt, să uit, să zbor
În lumea-mi colorată...
poezie de Gabriela Chișcari (7 septembrie 2008)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine se scoală de dimineață
adună roua de pe flori.
Roua e sevă de viață,
e cer senin, cer fără nori.
catren de Dumitru Delcă (mai 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui cenaclu de epigramiști
Adevăru-i evident:
În acest râvnit cenaclu
Intră unii cu șperaclu,
Dar rămân cei cu talent.
epigramă de Nicolae Țațomir din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste fără odihnă
Prin nea, prin ceață,
Cu vântu-n față,
În hău de umbre,
Prin neguri sumbre,
Ceas de ceas! Ceas de ceas!
Nici răgaz, nici popas!
Chinuri mai lesne
Aș suferi,
Decât aceste
Mari bucurii.
Ah, o-nclinare
Ce inimi unește,
Ce turburare
Nu zămislește!
Cum să mă rup?
Spre codru s-apuc?
Totu-n zadar!
Vieții altar,
N-ai pace, nu
Dragoste, tu!
poezie celebră de Goethe din Poezii (1957), traducere de Maria Banuș
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rutieră
Prin definiție, un cui
Nu-i mare lucru, poți să spui,
Dar e minune-adevărată
Când e... la șefu meu în roată!
epigramă de Viorel Martin din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!