Împărţire judicioasă

Timpul şi-a-mpărţit în două,
Ştie omul să trăiască:
Jumătate vrea să-l doarmă,
Restul să... se odihnească.

epigramă de La Fontaine din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intrebare

- Ce-a vrut să spună autorul, oare?
Vouă, celor născuţi în zodia-n care
Nimic nu doare.

Miraţi-vă citeţ şi nu icniţi
De-o fi s-aflaţi că autorul n-are
Decât vreo două, trei nimicnice dorinţi.
Lăsaţi-i libere cuvintele să zboare!

El vrea să ştie că în astă limbă
In care el vă ştie auzi,
Iubirea nu-i, de fapt, o diatribă,
Ci că ce-l doare-i starea de-a iubi.

Mai vrea să strângă în pocalu-i rouă
Din zori de zi, când noaptea a murit
Si nu vrea multă, boabe vrea doar două:
Cea de-nceput şi cea dintru sfârşit.

Mai vrea, de-ar şti că poate să-l audă
Cel ce împarte-n astă lume tot,
Să-l lase să-şi închidă pleoapa surdă
Si ancora s-arunce împăcat în port.

poezie de Cristina Davidescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă omul ştie sau crede că ştie ce să facă pentru ca lui şi tuturor să le fie mai ales bine să trăiască, atunci ceea ce ştie sau crede că ştie este credinţă.

Lev Tolstoi în Despre Dumnezeu şi om din jurnalul ultimilor ani
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am timp

Am timp să spun.
Cuvintele mă povestesc
La nesfârşit:
Nesfârşitul tău care
Nu ştie să trăiască
Fără să moară;
Nesfârşitul meu care
Nu ştie să moară
Fără să trăiască.

Am timp să cred.
Credinţa mă vindecă
Veşnic:
Veşnicia ta care
Nu ştie să simtă
Fără să vrea;
Veşnicia mea care
Nu ştie să vrea
Fără să simtă.

Am timp să iubesc.
Iubirea mă trăieşte
Prezent:
Prezentul tău care
Nu ştie să fie
Fără să gândească;
Prezentul meu care
Nu ştie să gândească
Fără să fie.

poezie de Gabriela Chişcari (25 octombrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul nu ştie nimic când se naşte, când apare pe lume. Şi naşterea nu depinde de el, nu este concepută de el, ci de mama, de părinţii lui. Nou-născutul este ca o "tabula rasa". Cu timpul, în iureşul vieţii, el prinde la minte şi vrea, totuşi, să trăiască, deoarece diversitatea vieţii este interesantă şi enigmatică, în pofida faptului că ea e destul de grea, cu zile bune şi rele, cu bucurii şi nevoi, şi puţini sunt aceia care ar vrea să şi-o curme. Doar cei mai slabi de fire o abandonează înainte de vreme.

Mihai Cucereavii (9 februarie 2017)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tot o jumătate

Sunt jumătate om bun, jumătate un nebun.
Voi fi bufon!?
Sunt jumătate de-un fel, jumătate cam tembel.
Voi fi afon!?
Sunt jumătate mai brun, jumătate mă răzbun.
Voi fi tiran!?
Sunt jumătate un chel, jumătate mai rebel. Gărână!?
Sunt jumătate cam gol, jumătate doar alcool.
Voi fi pahar!?
Sunt jumătate făcut scrum, jumătate tutun.
Voi fi murdar!?
Sunt jumătate din stol, jumătate un dropgol.
Voi fi ecran!?
Sunt jumătate doar fum, jumătate la Neptun. Fântână!?
Sunt jumătate de dor, jumătate mă dor.
Voi fi înger!?
Sunt jumătate de ger, jumătate am cancer.
Voi fi Sânger!?
Sunt jumătate pe nor, jumătate te ador.
Voi fi zombi!?
Sunt jumătate ce cer, jumătate ce nu cer. Ţărână!?
Sunt jumătate de zor, jumătate parcă mor.
Voi fi demon!?
Sunt jumătate de stoc, jumătate de batoc.
Voi fi hormon!?
Sunt jumătate cum hor, jumătate din amor.
Voi fi ambii!?
Sunt jumătate pe foc, jumătate sub un toc, stăpână!

Sunt tot ceea ce nu eşti; Evă, când îmi lipseşti.
Îmi lipseşti?

poezie de Roberto Kuzmanovic din Cu tine capăt glas
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două inimi

Două inimi într-un singur piept, îşi împărţeau bătăile.
Una se satură şi decide să urce sus, în cap.
Îşi construieşte un întreg oraş, pe care îl înconjoară cu ziduri groase, din cea mai rezistentă pânză de aer.

Timpul trece...

Inima ce a decis să plece, măcinată fiind de singurătate, începe să îşi dea întâlnire cu prieteni invizibili; să îşi aducă singură ofrande; să cânte despre fericire, pentru a şi-o aminti.
În fiecare dimineaţă, de cum se deschid pleoapele, îşi repetă că "ştie ce face", minţindu-se fără să vrea.

Timpul trece...

Precum două păsări pe acelaşi cer, cele doua inimi nu se pot ignora la nesfârşit.
Prima ar vrea să vorbească, dar nu ştie limba.
A doua ar vrea să tacă, dar nu cunoaşte liniştea.

Timpul trece...

Până-ntro zi, când se opreşte-n loc.
Şi pentru câteva secunde, cele două inimi se privesc.
Una uitându-se în sus, cu modestie, cealaltă privind în jos, cu trufie.

De la această întâmplare, mult timp a trecut...
Şi adevărul e, că nimeni nu ştie să descrie exact ce s-a întâmplat, deşi mulţi au încercat.

Unii spun că cele doua inimi s-au privit, până când cea de sus a adormit.
Şi aşa de la înălţime a căzut, că s-a ciocnit de cea de jos... şi din doua inimi, Una s-a făcut.

poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În general, omul vrea să se relaxeze la televizor, nu să afle lucruri complicate care să-l pună şi mai tare pe gânduri şi să-l încarce cu mai multă tensiune negativă decât a adunat el pe timpul zilei.

citat din Toni Grecu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Specific pentru omul imatur este că el vrea să moară nobil pentru o cauză, în timp ce omul matur vrea să trăiască umil pentru una.

citat din Wilhelm Stekel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot omul de orice vârstă ar fi, cu sau fără păcate, sănătos sau bolnav, vrea mereu să trăiască aici pe Pământ, să vadă ziua de mâine, că nu ştie ce-l aşteaptă pe lumea cealaltă – fericirea Raiului ori chinurile veşnice ale Iadului, sau nici una, nici alta?! Şi această nesiguranţă îl frământă întruna pe omul (ne)credincios înainte de trecerea lui în nefiinţă...

Mihai Cucereavii (11 decembrie 2016)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care nu ştie, dar nu ştie că nu ştie, este periculos - să te fereşti de el; Omul care nu ştie, dar ştie că nu ştie, este neputincios - ajuta-l, învaţă-l să ştie; Omul care ştie, dar nu ştie că ştie, este adormit - trezeşte-l; Omul care ştie şi ştie că ştie, este înţelept - urmează-l!

proverbe sanscrite
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Datele problemei

Nopţile în care plouă
Împart sufletul în două:
Jumătate stă prin ploaie,
Jumătate în odaie.

Dimineţile cu soare
Pun un semn de adunare
Între cele două date
Şi obţin o jumătate.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (27 august 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încruntare

trecutul e doar o încruntare,
fantasma unui ideal în ruină
se profilează pe dune
de nisip,

jumătate de plumb,
jumătate deşert
este Luna,

undeva motoarele lumii se sting,
lumea şi-a pierdut esenţa
cândva,
între Adam şi Eva,
într-o vale a plângerii,
între două potopuri,
într-o cetate eternă,
în ziua a şaptea,
când Dumnezeu a vrut să se odihnească
puţin,
să se încrunte.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea unui deputat

Dumnezeu să-l odihnească!
A dormit două mandate;
Chiar de-avea imunitate,
N-au putut să îl trezească.

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ce suntem, în fond, dacă nu două cercuri concentrice, eu şi restul lumii, două cercuri ca două emisfere ale aceleiaşi lumi? Eu şi restul lumii, lumea din jurul meu şi cea din interiorul meu... Două banale baloane de săpun...

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate eşti...

Eşti aşa frumoasă, cum îmi place mie
Jumătate eşti femeie, cealaltă poezie,
Jumătate o şterg, pe cealaltă o scriu,
Jumătate-mi eşti, cealaltă o să-ţi fiu.

Jumătate eşti vis, cealaltă doar gând
Jumătate o râd, pe cealaltă o plâng,
Jumătate o cert, pe cealaltă o doresc,
Jumătate o simt, pe cealaltă-o iubesc.

Jumătate-o compun, pe cealaltă o cânt,
Jumătate o am, pe cealaltă nicicând,
Jumătate o vreau, cealaltă mă vrea,
Jumătate sunt eu, cealaltă-i doar ea.

Jumătate-i poiană, cealaltă mi-e floare
Jumătate mi-e dor, cealaltă mă doare,
Jumătate eşti vin, pe cealaltă o beau,
Jumătate esti chin, cu cealaltă eu stau.

Jumătate mi-e soare, cealaltă e noapte,
Jumătate e mare, cealaltă doar şoapte,
Jumătate o cer si vreau să-mi fie mie,
Cealaltă mi-o dai, când jumate-o să fie.

poezie de Mihail Coandă (10 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Are grijă soarta să-l ridice pe omul harnic, să-l răsplătească pe omul darnic, să-l fericească pe omul iubitor şi să-l aplaude pe omul cu talent strălucitor dacă învaţă că în inepuizabila credinţă rezidă veritabila biruinţă.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un colţ al lumii este cineva care trăieşte o poveste ce se oglindeşte într-a ta. Acel cineva nu este departe. E cealaltă jumătate a cărţii. Nu mai pierde timpul scriind alte pagini... Caută-l! Restul îl veţi scrie împreună. Pentru că nu e nimic mai reuşit ca două poveşti ce se împletesc.

Giulia Carcasi în Zodia îndrăgostiţilor
Adăugat de Roberta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare aparţine timpului pe care ştie să-l trăiască.

citat din Giuseppe Prezzolini
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezonoare (pamflet inspirat după Pierre Corneille, Cidul, a. 2, sc. 1)

Cel demn preferă să-aibă o moarte-ngrozitoare,
Decât ca să trăiască o zi în dezonoare.
Un politruc preferă ca lumea să-l hulească,
Decât o zi cu-onoare să vrea ca să trăiască.

pamflet de George Budoi din Cinstea şi necinstea (27 august 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul e pe jumătate vânt ştie de unde vine, dar nu ştie unde se duce.

aforism de David Boia (9 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!