Seniorii Cetății (la Cluj)
Ăștea-s mai seniori ca mine,
Fiindcă scriu și mult și bine,
Nu ca mine, fără rost,
Scriu numa' puțin... da' prost.
epigramă de Vasile Iușan din Academice (2011)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Scriu!
Scriu cât de mult mă doare și nu pot să măsor
La cât aș vrea s-adorm în infinitul zbor!...
Scriu cât de puțin viața m-a alintat vreodat'
Și câte tot ea mi-a luat...
Scriu cât de fericită-am fost plângând
Cum lacrimile s-au trasformat în rând...
Scriu cât de puține zâmbete-am păstrat
Și cum haina suferinței-am îmbrăcat.
Scriu cât de mare avânt am retrăit în mine
Cât de nemilos fost-am rănită-n sine...
Și scriu cât de puțin am fost în ochi privită
Îmbrățișată, înțeleasă și iubită.
Scriu cât de mult se plătește-un vers
Cântat de-al inimii nucleu neșters...
Scriu cât de vag și de puține-am strâns,
Comorile de lut ce mi s-au stins.
Scriu câtă dragoste-n inimă mai am!...
Câte povești am strâns doar într-un an...
Câte rezerve de nădejde mi-au rămas
Și câte taine stridente fără glas.
Mai scriu și depre ea și despre el...
Scriu încă de suflul meu rebel...
La cât de multe el a renunțat
Să fie într-o Carte înregistrat...
Scriu cât de mult aș vrea să se oprească
Și totodat' neîncetat să crească...
Durerea și iubirea la un loc,
Sădite-n al inimii boboc.
Și tot mai scriu și peste mine scriu
Cât timp aici vremea mă ține viu...
O lecție de viață m-a înălțat în zbor
Și m-a-nvățat în timp durerea să-mi ador...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, argumentul că adevărata poezie este inefabilă, e acela că viața mea de poet se împarte în două feluri de momente: unele în care scriu mult, dar prost, și altele în care nu scriu deloc, dar bine...
Marius Robu în Degeaba (20 iunie 2011)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Justificare
Am scris puțin, e-adevărat,
Gândindu-mă că nu e bine
Să depășesc vreun consacrat,
Din cei ce scriu mai prost ca mine!
epigramă de Ilie Ciobescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu de Cornelia Păun Heinzel
Cornelia Păun Heinzel: Scriu
Scriu
Fără a dori premii și laude deșarte,
Pentru că literatura-i mai presus de toate.
Scriu
Fără a vrea bani, faimă, funcții, bogății,
Pentru că nu asta-nseamnă scriitor să fii.
Scriu
Fără a fi un fals personaj construit
Mediatizat sponsorizat, în realitate un nimic.
Scriu
Fără a-mi vinde sufletul, nu la comandă, ci cu onoare
Pentru mine aceasta reprezintă o valoare.
Scriu
Nu cu scopul de a mă vinde, a mă promova,
Cu comerțul, scrisul nu se poate confunda.
Scriu...
poezie de Cornelia Păun Heinzel din Confluențe literare Australia (2 august 2020)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să scriu de mine?
Să scriu de mine? Ce să scriu...
Tot ce-am avut de spus, am spus.
Dar spiritul mi-l mai simt viu,
Că "ambalaju-i"... s-a cam dus.
epigramă de Octavian Sever Dugăiașu din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Senin... chiar fără mine
Chiar dacă nu vei mai ține
In veci vecilor la mine!
O să scriu,.. ce văd eu bine
Pentru că țin mult la tine..
Aducându-ți aminte bine,
Te-am ales la-ntâmplare?
Rochie-n viață trecătoare
Să mă simt o clipă bine...
Fiindcă de trupuri și minte
Cu ispite, nu totul ține..
Mințind inima-n venine
Clipe, azi,.. înflorite
Mâine-n umbre ofilite,
Infingându-ți nepăsarea..
Ce eu cred că nu e menirea
De a juca ăste acte
De toată lumea jucate
Căci unicul e mai frumos
Precum soarele luminos...
Că-ți ve aduce aminte!
Nu acum,.. acuș de mine!
Când carnea, piatră devine
Cărată de suflet cu funii
Ce vor tăia ca tăciunii
Privindu-ți cum păunii
Ce par că acum adoră..
Se transformă-n căpcăunii
Ce vor păzi într-o horă
Zborul ce eu ți l-am dorit
Fără să-ți cerșesc ceva
Sau să te și oblig cumva
Să faci ce nu ți-ai dorit...
Fiindcă te iubesc și prețuiesc
Chiar de nu o să mai trăiesc
Ucigându-mă zi de zi..
O să cânt până-n neagra zi.
Respectă-te pentru tine!
Fiindcă te iubesc cu tumult
Decât pe mine mult mai mult
Senin să-ți fie, și in lume bine!
Ai grijă iubire de tine...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Progres notabil
Toți de lângă mine
Aplaudă iar,
Nu că scriu mai bine,
Ci că scriu mai rar.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adorația poeților
Adoră ce scriu ceilalți
nu din simpatie și nici din povară
nu din fulgi de ploaie
pe la mijloc de vară.
Adoră ce scriu ceilalți
ce scriu după ochii tăi
nu trebuie să îi înalți și nici să-i cobori
să adori
ce...
când...
și cum scriu...
fiindcă scriu despre ei
bărbați sau femei
altruiști, aroganți
de staturi mijlocii
mult prea scunzi sau giganți
sunt cu toți în pustiu
Adoră-le scrisul
nu din bine-n mai rău sau din
rău în mai bine
după zilele goale
sau nopțile pline
Adoră-le scrisul
fiindcă prin scris
tu te scrii și te ștergi de ideea de tine
și te-adoră coșmarul
după ce te-ai trezit
că trăiești într-un vis...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Puțin de nor, puțin de soare,
Puțin de viață, puțin de moarte,
Puțin de bine, puțin din mine moare
În fiecare clipă petrecută fără tine!
Puțin din timp, puțin din azi,
Puțin din noapte, puțin din somn,
Puțin cât am putut să dorm
În fiecare noapte petrecută fără tine!
Puțin din vis, puțin te mai visez,
Puțin mai îndrăznesc, puțin te mai chem,
Puțin te mai aștept, puțin te mai iubesc
În viața asta petrecută fără tine!
Puțin regret, puțin moment,
Puțin ai fost, puțin te mai cunosc,
Puțin de rost, puțin mai plâng,
În lumea asta petrecută fără tine!
Puțin mi-a mai rămas, puțin din glas,
Puțin dintr-un cuvânt, puțin din gând,
Puțin pământ, puțin mormânt
În moartea ce vine fără tine!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Joi
Eu încă scriu pentru tine
Lungi poeme cu vremuri bune
Inventez pretexte de bine
Colorate cu sâmburi de tăciune
Și mai scriu și pentru mine
Incantații de fericire
Rupte din soare apune
Sperând să mai cred în iubire,
Eu încă mai scriu pentru noi
Pentru tot ce a fost nefiind să ne fie
Pentru viața de aici și apoi
Eu încă mai scriu pentru ziua de joi....
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru că nu pot să scrie puțin și bine, unii scriu mult și prost, crezând că prin cantitate suplinesc lipsa calității.
aforism de George Budoi din Aforisme și epigrame despre Scris și Scriitori (2013)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Eu, una, nu scriu pentru recenzori. Cu siguranță, nu scriu pentru a-mi măsura puterile cu alți scriitori. Nu scriu nici pentru a eleva minți. La asta, se pricep toți ceilalți, mai citiți și mai aprigi decât mine. Eu scriu, ca să ajung la inimi.
Doina Postolachi în Scrisul, între vindecare și destin (2014)
Adăugat de Doina Postolachi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât pot meditez
când public
unii spun că scriu mult
am scris câte puțin
anii s-au strâns mulți și grei
nimeni nu mă intreabă
doar fac deducții neadecvate
asta-i lumea noastră
eu îi privesc
cu blândețea anilor albi
uneori mă întreb de ce mai scriu
și nu găsesc răspuns
poate că simt ceva interior
ce irumpe fără să vreau
fără dialog fiecare-i mulțumit cu ce crede
eu nu înțeleg preocuparea
cât pot meditez
și scriu
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fara mine
Fără mine, lumea va fi mult mai frumoasă.
Fără mine, lumea va fi mult mai bună.
Fără mine, lumea va fi așa cum
Este ea, nu cum este acum
Fără mine, se vor întâmpla multe: iată
Nu îndrăznesc ce anume, să spun
Fără mine, lumea va fi minunată
Așa cum este ea, nu acum
Fără mine, pe lume va fi mult mai bine,
Fiți siguri, fiți așa cum
Visați să fie lumea fără de voi, așa cum
Lumea, cu mine, nu este acum
poezie de Liviu Florian Jianu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorii? La început gândesc mult și scriu puțin. Apoi scriu mult și gândesc puțin.
aforism de Zvonimir Drvar din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care scriu cum vorbesc, chiar dacă vorbesc foarte bine, scriu prost.
citat din Conde de Buffon
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, poezie
Am început să scriu azi poezie
Ce-ar mai fi fost odata scrisă,
Nu-nșir în versuri vorbărie,
Ci scriu, de mine, tainice-nțelesuri.
Nu-nclin balanța înspre scrisuri multe,
Nu am pretenții de poet 'bogat',
Mă lupt cu mine, să mi-aduc un bonus,
Din tinerețea mea, de altădat'.
Cu poezia am crescut odată
Când alfabetu'-am început a scrie
Și m-a-nsoțit și-acum, și-n vise,
Azi încercând să scriu o poezie.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

El și eu
Citesc într-un caiet din marmură
despre nimeni altul decât despre altul
ca mine
care și-a sădit în ochi plămânii aerului
și în degete respirația
și a tunat
și a fulgerat
și m-a trăsnit pe mine
să scriu despre el
când el nu a scris nimic despre mine.
Dar eu sunt viu și scriu
El este mort și citește!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De când scriu
Dușmani, n-am avut,
Ori n-am știut
Că am vreunul,
Dar de când scriu
Prea bine știu...
Am cu duiumul.
hexagramă de Vasile Iușan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi cer iertare de prea multă poezie...
Am constatat cu-ngrijorare că versul meu nu vă e drag
V-am plictisit și rău mă doare, că doar câțiva mai sunt în prag...
Și ca urmare, iau măsura ce se impune, nu mai scriu
Decât la lună-o poezie și poate chiar și mai târziu...
Tristețera mea nu e benignă, știu că v-ați săturat de ea
Dar ea e-n mine și știți bine că n-am să mă despart așa
De-odată, niciodată, căci este-n soarta mea și știți
Toți cei acei ce de-ani de zile, în orice clipă mă citiți...
De fapt, firesc chiar mi se pare, că scriu prea mult și nu-i normal
Să vin cu versurile-n ploaie și să v-acopăr cu-al lor val.
Eu scriu fiindcă așa mi-e bine și mă retrag unde doar eu
Mă sfătuiesc în poezie, la margine de Empireu.
Am universul meu sihastru, unde n-aud și nici nu văd.
Acolo cerul e albastru și niciun nor nu întrevăd...
În versuri sunt cea mai frumoasă și nu am vârstă, nici nu mor
Doar, uneori mă răscolește de tine, toamna mea, un dor...
Îmi cer iertare pentru toate poemele ce vi le-am scris
Și sper să îmi respect cuvântul și să mai scriu cât am promis...
Că ce-i prea mult nu este bine, devine agasant, vetust
Iar eu nu vreau ca dezolanța de la cei dragi, nicicând s-o gust...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!