"Codrule, codruţule, Ce mai faci, drăguţule?"

Spune-mi ce să fac, poete,
Când îmi bate vântu-n plete?
Vin menestrelii, puşi în slujbă,
Să-mi cânte doina... cu o drujbă.

epigramă de Florea Costache din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţapinarii

La Ţapinari m-am dus şi eu,
În trupa lor să-mi dea o slujbă,
Nu cred să fie foarte greu
(Deja mi-am cumpărat o drujbă).

epigramă de Florin Rotaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soluţie neortodoxă

M-aş duce şi eu la mare;
Bate vântu-n buzunare...
Să am ce bea şi mânca;
Fur întâi, să pot pleca!

epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi

Spune-mi de tine, spune-mi de noi,
Spune-mi în şoapte, spune-mi de ploi,
Las să ne ude, las să le fim
Rouă pe piele când ne iubim

Spune-mi de suflet, spune-mi de dor,
Spune-mi iubire, fă-o uşor,
Degete calde uită pe trup,
Ca de tristeţe eu să mă rup

Spune-mi pe buze şi spune-mi pe ochi,
Pune-mi pe pleoape iubirea în stropi,
Spune-mi pe sânii ce par că te vor,
Atingeri de vise, fulgii de nor

Spune-mi de tine şi-mi spune de noi,
Tot ce apasă, când nu suntem goi,
Spune-mi ceva şi mă lasă să-ţi spun,
Că-mi place sărutul dulce, nebun

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima cerinţă

Să-mi faceţi-de se poate -
S-aud-e tot ce-aş vrea -
Clopotniţa când bate
La-nmormântarea mea.

epigramă de Florea Ştefănescu din Epigrame (mai 2000)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atleţii politici

Sar dintr-un partid în altul
Când simt că-i benefic saltul;
Ca la "fetiţe" baletul
Când se schimbă... proxenetul.

epigramă de Florea Costache din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La uşa mea

Cine eşti tu
Să-mi hoinăreşti prin gânduri,
Să-mi alungi somnul,
Să-mi cerni zăpezi in suflet
Fără să-mi ceri voie?
Ţi-am deschis eu uşa?
Nu-mi amintesc.

Dar ai dreptate....
Am fost cândva impreună
Când citeam la lumina lămpii
Si fluturi roiau in jur
Departe, undeva in munţii
Ce aveau turbane sure
Si plete din păduri.

Nostalgic si melancolic
Ai păstrat seninul zării
Si gustul vinului....
Din care mare ai venit
Si care val te-a răsturnat
In toamna cea târzie,
La uşa mea?

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voinţa...

Bate fierul cât e cald
Să scoţi clipa de smarald,
Bate-l tactic şi cu forţă
Să poti duce-a vieţii torţă,
Fie-ţi cerul nicovală
Iar scânteia chibzuială
Şi ciocanul libertate
Bate fierul, bate, bate....

Bate fierul cât e roşu'
Fără să-ţi cânte cocoşu',
Hodine-te în culise
Fi ferice printre vise,
Ţine cu dinţii de el,
De fierul care-ţi este ţel,
Un tezaur de dreptate,
Bate fierul, bate, bate!...

Năduşeala dă răzbire,
Bate fierul... cu iubire!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (1 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce culorile te privesc de aproape...

Să cânte ploaia peste noi! Să cânte.
O simt goală, cântă–ntr–una.
De braţul ei luna se ţine.
Cântec te strig, cântec ai nume.

Să cânte păsările în noi! Să zboare.
Ultimul tren răstoarnă stele aprinse.
Miroase a foşnet de iarbă în palme
Când râde cu toată gura cuvântul.

Să cânte pereţii când se trezeşte tăcerea! Să audă.
La atingerea ta lumina zâmbeşte,
Tremură, respiră cu ochii limpezi.
Din trupul tău viaţa – mi citeşte!

Să cânte frumosul înainte de gând! Să vină.
Ar crede că glonţul aleargă să – şi soarbă cadenţa.
Verbe conjugate în iubire, cântec în mine.
La tine în plete o literă îşi îmbracă nuanţa.

Să cânte nisipul în iarba crudă! Să spună.
Penelul se bucură, ninge mărunt.
Ciorchini de castani cu vise în braţe
Mă mângâie verde, mă mângâie blând.

cântec, versuri de David Ionel Romulus (1 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Variantă la drujbă

N-o fi drujbă performantă,
Doar o coadă de secure,
Dar e-a lui pădurea toată,
Lume, lume!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai vrut cu-adevărat sau... m-ai minţit

Te-am "întrebat" adesea (mai ştii?), de mă iubeşti,
Tu mi-ai răspuns (confuz), că nu vrei să greşeşti!
Tăceai, mă chinuiai şi, plânsetu-mi durut...
L-ai vrut doar pentru tine: ofrandă, giulgi, tribut!
Hai, spune-mi vreau să ştiu: chiar m-ai iubit?
Poete drag, m-ai vrut cu-adevărat,
Sau... m-ai minţit?

Te supărai pe mine, mă dojeneai şi, vai...
În iadul cel mai negru, pe veci mă trimiteai!
Credeam că-ţi voi fi puntea şi gura ta de rai,
Un strop de aer, soare, un talisman, un... "stai"!
Ah, spune-mi, vreau să ştiu: chiar m-ai iubit?
Poetul meu, m-ai vrut cu-adevărat...
Sau... m-ai minţit?

Eu, despre cerul de Brăeşti ţi-am povestit...
Tu, una îmi spuseseşi şi alta mi-ai vorbit!
Vorbeai de răstignire, cuie, cruce şi venin...
De m-ai fi vrut cu-adevărat, m-ai fi chemat: hai, vin!
Deci, spune-mi, vreau să ştiu: chiar m-ai iubit?
O, drag poet, m-ai vrut cu-adevărat...
Sau... m-ai minţit?

Eu sunt un cântec Spin, tu-ciocârlie surdă-
Eu, lacrimă damnată; tu, plângere absurdă...
Regretul tău, poete, nu crezi că-i prea târziu?
Căci, totul e... zadarnic şi sufletu-mi... pustiu...
Hai, spune-mi, vreau să ştiu: chiar m-ai iubit?
Poete drag, m-ai vrut cu adevărat...
Sau... m-ai minţit?

poezie de Iulia Mirancea (18 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi soare

Spune-mi soare, spune-mi lună,
N-aţi văzut pe draga mea,
O aştept de-o săptămână
Rezemat de-un colţ de stea.

Trec spre dimineţi luceferi
Dar nici ei nu pot a şti,
De-am putea rămâne teferi,
Până-n zori de ne-am iubi.

Spune-mi soare, spune-mi lună,
Unde oare s-o găsesc,
Să o fac a mea stăpână,
Visele să-i încălzesc.

Trece gândul, vântul bate,
Ploaia plânge peste noi,
Peste tot ce-i răutate,
Trecem numai amândoi.

Spune-mi lună, spune-mi soare,
Unde-aş mai putea-ncerca,
În grădină sub o floare
Sau în vale la cişmea.

Trece timpul, vine clipa,
Cu-al meu trup să o-nvelesc,
Noaptea când şi-ntinde-aripa,
Poate, poate... reuşesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Unde oare să-mi ascund palmele
să nu te mai deseneze în vise?
Cum să alung primul gând şi primul surâs
al dimineţilor mele...
când în el străluceşti tu?
Cum să opresc sufletul
să citească neîncetat poezia ochilor tăi?
Cu ce să-mi umplu inima
să nu te mai încapă pe tine...
să nu te mai bată...?
Cum să-mi port paşii...
încât să nu te mai păşească,
iar aripile să nu te mai zboare..?
Cum să înăbuş oare glasul din mine,
să nu te mai murmure
să nu te mai cânte
să nu te mai strige...
Ce să le spun urechilor mele...
când aud într-una chemarea ta -
ecou al propriei mele chemări...
de departe de după ziduri de lume?
Iar frunzelor copacilor din mine
spune-mi tu, dragul meu... cum să le alin dorul
şi freamătul..
când tu le eşti singurul leagăn...?

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei farmaciste

Când a ajuns reţeta mea la tine
Şi-mi prescriai pastilele în raţii,
De cum mi-a mers, am înţeles prea bine,
Că te pricepi la alte... combinaţii!

epigramă de Florea Costache din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fumătorilor

Când faceţi hoarne din plămâni, vă spun
Că-i ne-ntrecută zgura de tutun;
Doar unul singur este antidotul:
"Coşarul" care curăţă... cu totul!

epigramă de Florea Costache din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde eşti?

De unde eşti, de unde ai apărut,
Femeie minunată cu zâmbet însorit,
Spune-mi din ce poem ai coborât,
Şi de ce în suflet mi te-ai cuibărit?

Căci iată, sufletul mi l-ai umplut,
Cu mii de gânduri şi speranţe,
Şi inima îndrăgostită a început,
Să-mi cânte numai ode şi romanţe.

Prin vene îmi curge fericirea,
Simt inima pulsând cu bucurie,
De câte ori îţi întâlnesc privirea,
Sau te aud rostind câte-o dulcegărie.

De unde eşti, de unde ai apărut?
Spune-mi, te rog, că nu eşti doar un vis,
Că în sufletu-mi de când te-ai pogorât,
Mi-ai transformat infernu-n paradis.

poezie de Paul Aelenei din Primăvara Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei secretare de cabinet

Cred c-a fost puţină chibzuială
Când te-a angajat tocmai pe tine;
Nu e şeful om de formă goală;
Şeful este om de... forme pline!

epigramă de Florea Costache din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui croitor clandestin

Furiş, prin târg ţi-ai căpătat renume
Că eşti un priceput meşteşugar;
Şi m-am convins de-acest talent anume,
Când m-ai croit adânc la buzunar.

epigramă de Florea Costache din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închipuiri

Spune-mi
Că-n ziua aceea,
M-am îndrăgostit,
Numai eu...

Spune-mi,
Căa totul n-a fost nimic
Altceva
Decât o construcţie utopică,
Prostească...
Biet produs de export
Al imaginaţiei
Mele,
Bolnave de dragoste.

Spune-mi,
Să-ngrop cât mai de grabă
Toate visurile
Cu noi
Ori sa le-adun, într-o altfel de moarte,
Şi să le-arunc
La gunoi.

Şi mai spune-mi
Să-mi văd
De viaţă,
Că timpul e scurt, n-are vreme
De noi.

Spune-mi!
Şi poate aşa
Ai să te convingi
Că dragostea
Nu-i mereu
Pentru
Doi.

poezie de Merutiu Brînduşa Maria
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleşii neamului

Înjurături, huidueli,
Scuipături şi îmbrânceli,
Iată cât de evident
Rolul lor în Parlament.

epigramă de Florea Costache din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecinilor mei

Cu vecinii... nu mai am speranţă,
Am intrat la grea încurcătură;
Pe cât este ea de rea de clanţă,
Pe atât e el de... bun de gură.

epigramă de Florea Costache din Epigramişti Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!