Mortuară
Atunci, când vremea ți s-a scurs
Și vei dori de-aici să pleci,
Îți vei găsi un loc de veci,
Doar prin concurs.
epigramă de Mircea Constanda din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Serviciului meu
Fie vremea cât de rea,
Eu îmi umplu buzunarul,
Că păzesc azi trotuarul...
Ce-l făcea vecina mea!
epigramă de Mircea Constanda din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Timidul la concurs
Când dai concurs, aștepți minunea,
Te uiți la examinator
Îl rogi în gând, curtenitor,
Și simți că-ți crește tensiunea
Norocului, deșertăciunea,
Îi vezi, iar el provocator,
Îți dă cu tifla zâmbitor,
Că terminat-a misiunea
Iar când cuprins de-nfiorare
Aștepți și ești îngrijorat,
Că iar vei fi examinat
Nici nu mai este de mirare
Că-n viața ta ai câștigat,
Doar prin concurs de-mprejurare.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Concluzie
Înțeles-am, prin urmare,
Când am fost și eu la mare,
Că sunt fetele sărace:
Nu prea au ce să dezbrace...
epigramă de Mircea Constanda din Epigrame cu și despre femei (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea
Când a fost la mine-n casă,
A venit fără de coasă,
Doar așa, ca să îmi spună:
"Moarte bună".
epigramă de Mircea Constanda din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu-mi pleci, niciodată!
Să nu pleci niciodată! Să nu-mi pleci!
Vreau să te am la pieptul meu, pe veci!
Sunt mângâiere, sunt cuvânt, sunt scut,
Nu e destul? Ce ți-ai dori mai mult?...
În primăveri sau în decorul alb,
Ai locul tău în mine, pururi cald,
Te voi înmuguri, te voi iubi,
În veri, în ale toamnei elegii.
De ce să te abați din calea ta?...
Iubită ești, cum n-a fost nimenea!
Străine ploi te vor răni pe drum,
Poeme, visuri deveni-vor scrum.
Tu ești a mea, eu sunt al tău! Suntem!...
Un delicat, superb, tainic tandem,
Ne e iubirea cântec, floare, zbor,
Nu-i loc de gând hain, amăgitor.
De vei pleca spre zările pustii,
Pierzându-te în aspre sihăstrii,
Îți va fi greu pe recile poteci...
Rămâi, aici, la pieptul meu!... Pe veci!
poezie de Mugurel Pușcaș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Morală
Aștepți, învățate urs,
Pentru post să dai concurs,
Când pupeze din depărtări
Vin prin concurs... de-mprejurări?
epigramă de Corneliu Vasile din Epigrame și alte versuri umoristice (septembrie 1996)
Adăugat de Corneliu Vasile

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vieți și destine
De-ar fi să vii, din nou, în altă viață,
aș vrea să fii așa cum ești acum,
iar eu voi fi pe-al căutării drum,
în zile însorite sau prin ceață.
Și te-aș găsi, când ceasul sau destinul
vor fi, pe lumea asta, în acord,
și vor dori ca, într-un singur cord,
iubirea noastră să-și găsească -alinul.
Nu te-aș lăsa nicicum să pleci din mine,
ți-aș fi ocrotitor, ți-aș fi erou,
ai fi, în viața-ceea bibelou.
Doar timpul va putea să ne dezbine
și, într-un alt destin, cel scris din nou,
în orice viață-aș vrea să fiu cu tine.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul fals al ploii
Ce ploaie, ce ploaie urâtă!
Ce vânt s-a pornit pe sub nori!
Ce vreme, ce vreme-amărâtă!
Ce... nu ești când, încă, mă dori!
Mai vino, mai vino prin ploaie,
Nu am nici umbrelă prin gând,
Să facem, să facem o baie
Sub norii ce-aleargă, plângând.
Să râdem, să râdem pe rupte
De norii schimbați în poteci
De ape, de apele supte
n canale ca locuri de veci.
Mai uită, în suflet, de lupte,
Și ploaie, și vânt... până pleci!
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Regrete târzii
Acum când viața mi s-a scurs,
În cimitir iau locu-n fine.
Păcat că nu s-a dat concurs,
Erau... destui mai "buni" ca mine.
epitaf epigramatic de Nichi Ursei din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu pleci acum
Tu pleci acum, ai lacrimi în priviri
Un vis ce s-a născut din amintiri
Acele clipe lungi de așteptări
Priviri înfiorate cu întrebări
În care timpul scurs n-a fost de-ajuns
Să poată să le dea răspuns.
Sfioasa noastră strângere de mână
Prin timp o amintire-o să rămână.
poezie de Petre Gigea-Gorun din Căldura vieții (1978)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Concurs
Două fete se prezintă,
Pentr-un post bine plătit,
Una-i bine pregătită,
Alta bine s-a gătit.
epigramă de Mircea I. Tănase din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Autodorință
Condus spre locul meu de veci,
Aș prefera, cum se cuvine,
Să cânte soacra pe poteci:
"Dacă pleci, ia-mă și pe mine!"
epitaf epigramatic de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul mării
Tu știi că plânsul mării e valul care curge
pe țărmul ce devine, treptat, nesimțitor
la apa ce nu-l mișcă atunci când îl parcurge,
ca lacrima obrazul obișnuit cu dor.
Mai știi că așteptarea e grea ca și nisipul
salvat din uscăciune de valul ce s-a scurs
în golul dintre gânduri, schimbând acolo chipul
din amintiri pierdute, cu-al timpului concurs.
Privești în depărtare, dar știi că doar în tine
se-ascunde, prin adâncuri scăldate în mister,
un adevăr ce, sigur, ar mai putea susține
răbdarea ce alungă și norii de pe cer.
În adierea brizei, din suflet îți răzbate,
ca o scânteie-albastră ce saltă dintr-un jar,
răspunsul ce-ți destinde privirile-ncordate,
iar valul îți aduce iubirea ca un dar.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dietă
Când e ora de culcare,
Beau un ceai de sunătoare
Dar de insomnii nu scap
Că îmi sună ceaiu-n cap!
epigramă de Mircea Constanda din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
- Mai ții tu minte când dormeam în fân,
Și deseori te mângâiam pe sân?
- Mai știu, Ioane, dar un bou netot,
Mi-a-nfulecat un sân cu fân cu tot!
epigramă de Mircea Constanda din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul ajungerii la cer
În cer s-ajunge dintr-un salt,
Sau nu s-ajunge-n veci de veci
Te-aruncă-n el un cântec-nalt,
În care-al vieții plâns îneci.
Spărgând fluidicul său smalt,
Ca o săgeată de-aur treci.
În cer s-ajunge dintr-un salt,
Sau nu s-ajunge-n veci de veci.
I se mai dă-n sfârșit asalt
Sub jar de patimi când te pleci,
În al tău suflet când n-ai alt
Decât fiorii dulci și reci
În cer s-ajunge dintr-un salt.
rondel clasic de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Va veni vremea când cerșetorul va participa la un concurs de "miss"...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Intrarea în Europa
Cântă proștii la T. V.:
"Viza Schengen nu mai e!"
-Ba mai e, măi frățioare,
Când n-ai bani în buzunare.
epigramă de Mircea Constanda din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
De vei dori
Să pleci cândva
Departe fără mine
Să știi
Că este undeva
O fată pentru tine.
De vei dori
Să uiți că eu
Ți-am fost o nebunie
Să știi
Că undeva mereu
Voi fi a ta magie.
De vei dori
Să plângi de dor
În noapte fără mine
Să știi
Că pe al aripii fior
Voi fi doar pentru tine.
De vei dori
Să nu mai fiu
A inimii bătaie
Să știi
Că eu încă mai scriu
Iubirea pe o foaie.
Dar știu că nu dorești
Nimic din toate cele
Ești visul meu
Și mă iubești
Luceafăr, dintre stele.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorința unui șef
Acum, când libertatea
M-a învățat ce-i greul,
Dă-mi, Doamne facultatea
Să fac și eu liceul.
epigramă de Mircea Constanda din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!