Aceluiaşi

Cu versurile tale lungi
Pe Marţial vrei să-l ajungi.
Cum te apropii-ncetinel,
Mai ai milenii pân' la ţel!

epigramă de Nistor I. Bud din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versuri scurte

Îmi critici, Velox, scrisul şi-mi spui, ca să mă-npungi,
Că versurile mele sunt, uneori, mai lungi.
Dar tu nu scrii nici unul, ai luat-o mai agale,
Şi astfel sunt mai scurte, desigur, ale tale.

epigramă de Marţial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din versurile...

Din versurile mele de ce nu ţi-am trimis?
Mi-e teamă că, pe urmă, îmi dai şi tu ce-ai scris!

distih de Marţial din Râsul lumii la români (2010), traducere de Mihu Dragomir
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: Salut. Vrei să pleci acasă?
Nistor: Cam aşa ceva. Intenţionez să plec...
Mihai: Şi... Chiar te grăbeşti să ajungi acasă?
Nistor: Depinde; de ce mă întrebi?
Mihai: Păi, mă gândeam că dacă nu te grăbeşti, am putea trece pe la mine, să-mi arăţi la geogra', dacă zilele trecute n-ai putut; erai ocupat...
Nistor: Ah, asta doreai... Când ai proba la geogra'; mâine?
Mihai: Nu; poimâine.
Nistor: Păi şi... Pentru mâine? Nu te pregăteşti?
Mihai: Mâine n-am probleme, sunt superpregătit; am proba la fizică.
Nistor: Ah, deci, cu fizica nu stai prost, doar cu geografia...
Mihai: Eh, nici cu geografia nu stau foarte prost, dar dacă tu ştii mai multe, presupun că mi-ai putea arăta şi mie, dacă vrei; nu te obligă nimeni.
Nistor: Bine, hai...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comparaţie

Nu pot, Cecilianus, decât să-ţi mulţumesc!
Când versurile mele mă-ncumet să-ţi citesc,
Tu, din Catul şi Marsus declami pe dinafară,
Ca astfel ale mele mai bune să-ţi apară.
Dar dacă, Cecilianus, aşa găseşti cu cale,
Recită mai de grabă din versurile tale.

hexagramă de Marţial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Ce-i asta, Nis?!
Nistor: Cum ce?! Raportul meu, şefu'. Nu asta mi-ai cerut?
Lucian: Un dosar n-ai găsit şi tu, să pui foile astea în el?
Nistor: Scuze, şefu', nu m-am gândit la aşa ceva. Data viitoare o să le pun într-un dosar.
Lucian: Bine. Să nu uiţi. Păi... Cred că mi-am uitat ochelarii de spionaj acasă, pe Terra.
Nistor: Poftim?! Care ochelari, şefu'? Tu nu porţi ochelari. Cum să-i fi uitat? Pe care?
Lucian: Pe aceia de spionaj, care să mă ajute să înţeleg scrisul tău foarte urât şi să citesc ce-i pe foile astea ale tale.
Nistor: Eh, şefu'... Ce vrei?! Aşa scriu eu; nu pot altfel.
Lucian: Zău, Nis, mai bine foloseai computerul şi scoteai foile la imprimantă, ca să înţeleagă şi alţii mâzgălelile tale.
Nistor: Computerul?! Muncă în plus, şefu'. Las' că te ajut eu să înţelegi ce-am scris pe acolo.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Una din două

Să-ţi publici versurile n-ai găsit cu cale,
În schimb despre-ale mele zici că-s rele;
Ori publică-le Lelius, pe-ale tale,
Ori lasă-le în pace pe-ale mele.

epigramă de Marţial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: I-ai văzut, Nis?
Nistor: Încă nu, dom' director.
Traian: Grăbeşte-te, te rog!
Nistor: I-am văzut, dom' director!
Traian: Stai! Încotro?
Nistor: Păi... I-am văzut... Mă duc să-i chem aici.
Traian: Nu! Rămâi aici! Nu pleci nicăieri!
Nistor: Dar...
Traian: Eşti nebun?! Vrei să n-ajungi la timp lângă colegii tăi?! Trimitem pe cineva să-i cheme. Cum se numesc?
Nistor: Familia Cristescu.
Traian: Deci, familia Cristescu... Tinere, te rog să mergi să-i chemi pe cei din familia Cristescu. Să li se permită accesul în Institut, apoi tu şi câţiva colegi să-l însoţiţi înapoi pe geograful ăsta înalt, împreună cu prietenii săi... Gata, Nis, s-a rezolvat! Eşti mulţumit?
Nistor: Cum să nu, dom' director? Foarte.
Traian: Bine. Eu am să mă întorc în Institut. Ai grijă să nu întârzii prea mult. Cel târziu la 11.30 să fii lângă colegii tăi! E clar?!
Nistor: Clar, dom' director.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Păi şi... N-ai nevoie de ajutor?
Lucian: În nici un caz! Mă lipsesc de aşa ajutor. Ce, vrei să-mi strici şi aluatul de prăjituri? Pleacă odată!
Nistor: Bine, şefu'. Cum zici tu.
Lucian: Şi... Nis! Să-ţi intre bine-n cap! Prăjiturile astea de acum nu mai sunt doar pentru tine. Ai înţeles? Sau vrei din nou traducere?
Nistor: 'Ţeles, şefu'! Oricum, n-aş mai putea mânca atâtea.
Lucian: Sincer, mă-ndoiesc de acest lucru. Dar să nu se repete. Pentru că data viitoare n-am să te mai iert. Şi să nu zici că nu te-aş fi avertizat.
Nistor: Gata, şefu'; priceput...

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Trădătoare blondă! Doar ce l-ai asigurat pe şefu' de sprijinul tău necondiţionat şi ai şi dat fuga în tabăra opusă, să te aliezi cu reclamanta!
Maria: Vrei să taci, cap sec?!
Nistor: Vrei cumva să spui că n-ar fi aşa?
Maria: Evident, zevzecule! Dacă sunt de partea lui Luci, nu înseamnă că Lia mi-ar fi duşman. Întâmplător, îmi place de ea, ca persoană şi o consider prietena mea; ceea ce nu poate fi valabil şi-n cazul tău.
Nistor: Asta s-o crezi tu; nu se poate să te pui bine cu ambele părţi!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Opreşte-te puţin din alergătură şi întreabă-te unde vrei să ajungi. Şi, mai mult, intreabă-te ce vei face după ce ajungi unde vrei să ajungi. Vei începe cumva altă alergătură? Haideţi să nu uităm de călătorie, oameni dragi.

citat din Cătălin Manea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adela: Unde mergem?
Nistor: Unde vrei tu; alege!
Adela: Hai în parc.
Nistor: Hai...
Adela: Cum vrei să mergem? Pe jos sau cu taxiul?
Nistor: Cum doreşti, sau cum crezi că ar fi mai bine. Desigur, pe jos, alături de tine, ar fi mult mai plăcut, doar e vară şi e cald, dar există riscul de a fi descoperiţi cu uşurinţă şi nu vreau să fim deranjaţi, deşi... Uite, ar fi totuşi o modalitate de a mă feri de curioşi... Ce zici, acum, cu şapca asta, mai pot fi recunoscut?
Adela: Ah, Nis, nărodule... Pentru mai multă eficienţă, trageţi-o mai bine pe ochi!
Nistor: E mai bine aşa?
Adela: Da. Dar ar putea fi şi mai bine dacă ai reuşi să te faci mai scund.
Nistor: Mai scund? Mi-ar plăcea şi mie, dacă s-ar putea, dar asta chiar e imposibil. Deci, rămâne varianta cu taxiul; bineînţeles, e mai rapid şi mai sigur.
Adela: Atunci hai cu taxiul.
Nistor: Hai!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui epigramist

Te socoţi un Marţial,
Ceea ce-i un lucru bun,
Dar privind imparţial:
Stilul tău e cam ne(bun).

epigramă de Nistor I. Bud din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Traian: Mai aveai de gând să stai mult, Nis?
Nistor: Nu, dom' director. Însă nu cred c-am întârziat.
Traian: Nu. Ai ajuns la limită. Treci la locul tău, Nis!
Nistor: Sigur; dar înainte de asta, v-aş putea ruga ceva?
Traian: Spune!
Nistor: Vă rog, dacă aveţi puţin timp, puteţi trece să-l salutaţi pe domnul Gigi Cristescu şi familia dumnealui?
Traian: Familia Cristescu... Ei sunt prietenii tăi?
Nistor: Da.
Traian: Unde îi pot găsi?
Nistor: Acolo.
Traian: Bine. Am să-i salut.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea in editie de lux

sunt foarte îngrijorat de faptul că Elisabeth a acceptat să îşi sărbătorească ziua de naştere în mijlocul unui lan de grâu,
e atât de sensibilă încât mirosul viitoarelor pâini îi poate provoca un sentiment de inutilitate.
acum stă cu mâinile înţepenite pe volan şi mă pândeşte cum scriu versuri nesperat de lungi despre tristeţea ei.
dincolo de portiera argintie e o lume nouă, aşa o mint, ne putem tăvăli prin praful pierdut de hainele unor zei şchiopi, va fi minunat...

sunt prea lungi versurile tale, ţipă Elisabeth, trena rochiei mele se încurcă în prepoziţiile compuse şi verbele tale îmi ard faţa
aşa să ştii...
am văzut asta, nu e nevoie să te repeţi la fiecare oprire în lanurile aurii,
trena rochiei tale oricum e de mult timp sfâşiată de colţii geloziei iar versurile mele sunt lungi, da, foarte, foarte lungi...

până la urmă am aruncat-o cu forţa în mijlocul toamnei, şampania s-a revărsat peste sânii ei domolindu-i panica
în loc de cupele cu un singur picior am folosit palmele aspre ale disperării...
gustul băuturii s-a schimbat de parcă ar fi fost prea devreme să ne strigăm pe nume,
ciudat,
foarte ciudat...

la plecare, ploaia ne-a murdărit inimile cu fulgere,
am evitat să ne privim feţele
iar unul din noi
a murit.

poezie de Eduard Dorneanu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Eduard Dorneanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Hmm... Nis, nu te stresa prea mult! E timp suficient să treci denumirile alea afurisite pe toate hărţile tale! Nu-i nici o grabă!
Nistor: Lasă, şefu', nu mă stresez deloc! Îmi place să lucrez. Trece timpul mai repede, dacă am o ocupaţie. E bine aşa...
Lucian: Şi văd că nici nu ronţăi la dulciuri.
Nistor: Păi, şefu', mai iau şi eu o pauză de la ele. Nu se poate să le ronţăi mereu, zi şi noapte! Poate m-am obişnuit fără ele, după perioada aia, de interdicţie, dată de Nick.
Lucian: Ah, zău?! Atunci presupun că ar trebui să primeşti mai des porunci de felul ăsta, spre binele tău.
Nistor: Aş... Nu mă necăji, şefu'!
Lucian: Nu intenţionez deloc să te necăjesc, vorbeam serios!
Nistor: Păi, mai bine lasă-te de poante din astea, dacă tot vrei să vorbeşti serios!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cititorului meu

De vei găsi în cartea aceasta, câteodată,
O latinească şchioapă sau poate prea-ncurcată,
De vină-i caligraful: le-a înşirat grăbit,
Şi stihurile mele, în pripă, le-a stâlcit.
Să-mi pui în seamă mie, greşeala lui, nu-i drept.
Cum, tot eu sunt de vină? Credeam că eşti deştept.
- Dar versurile tale sunt proaste! îmi vei spune.
E-adevărat, aşa e cum zici. Fă tu mai bune.

poligramă de Marţial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să ajungi repede, mergi singur. Dacă vrei să ajungi departe, mergeţi împreună.

proverbe africane
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrei să ajungi sus, foloseşte picioarele tale. Nu te lăsa purtat, nu te căţăra pe spinarea sau pe capul altora.

citat celebru din Friedrich Nietzsche
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 7-a din 27.07.1980 - 19.09.1980: 7. Menajament

După meditaţii lungi,
M-am decis să-ţi spun: -Naume!
Nu doresc ca să-l ajungi
Tocmai pe cealaltă lume!

epigramă de Sorin Beiu din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alex: Ia vezi, mă, la ce se holbează aşa...
Nistor: Vai, şefu', te-am prins! Să nu-mi zici că asta-i domnişoara psihiatru despre care ne vorbeai într-un timp de ne ameţisei. Ţi-a picat cu tronc!
Lucian: Hmm?! Ce-ţi bagi nasul în fişele mele? Vezi-ţi de ale tale, ai destule!
Nistor: E-ndrăgostit şi tipa asta nici măcar nu-l bagă-n seamă...
Lucian: Măi, vrei să taci odată?!
Alex: Bine, tace! Da' pot s-o văd şi eu pe tipa respectivă?
Lucian: Nu!
Alex: Nu fi rău! Ce-i atât de secret?
Lucian: Uff...
Nistor: Frumoasă tipă pentru un psihiatru, nu-i aşa?
Alex: Brunetă, ochi albaştri... Extra! Dar eu n-aş vrea s-o ştiu prietena mea.
Lucian: De ce?!
Alex: Cum, de ce?! E psihiatru; asta spune tot, nu?!
Lucian: Aş; la treabă! N-avem prea mult timp.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!