Când a fost arsă Ioana d'Arc, oamenii au simţit un miros de sfinţenie.

perlă din bacalaureat în Franţa (2011)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ioana d'Arc a atins nemurirea la 19 ani, când a fost arsă pe rug.

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cârpă arsă

sufeream de pofte din ce în ce mai rare
şi din ce în ce mai ciudate
nu ştiu cum se face că într-o zi
mi-a fost dor de mirosul de cârpă arsă

am pornit aragazul şi am pârlit cârpa de bucătărie
până ce îngerul ce se ascundea în pata de ulei
a fumegat ca o candelă în mâinile mele
pline de pământ

mi s-au desfundat sinusurile, iar prin vidul timpanului
auzeam glasuri moi de arhangheli
cum curgeau în borcanele de zacuscă
din cămara obscură

o! miros divin de cârpă arsă
cădelniţează în mine măcar o miime
din eternitatea poliesterului

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ioana

Fetele o strigă la poartă pe Ioana.
Prietenia lor are miros dulce
de floricele de porumb însiropate.
Ioana nu-i acasă.
Toate rămân aşa cum sunt.
Vântul le smulge din păr pene de porumbel.
Trădarea se furişează
în ocheade către femei cochete.

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Bucureştiul interbelic oamenii au trăit şi idealul, şi prostia însângerată, au simţit şi rafinamentul extrem, şi opacitatea grosolană, au avut generoşi şi ticăloşi, echilibraţi şi fanatici, lucizi şi fantaşti, buni şi răi, bine şi rău.

Ioana Pârvulescu în Întoarcere în Bucureştiul interbelic (2003)
Adăugat de Andreea Banciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirile vieţii

Nu ai trăit de n-ai simţit
cum floarea de cais îmbată,
în primăvară
orice fată
şi nici de n-ai stors vinul,
niciodată!
Nu ai trăit de n-ai simţit
în cântecul păsărilor,
o muzică a stelelor
şi nici inimă n-ai avut,
prin crâng, de nu te-ai abătut!
Nu ai trăit de n-ai simţit
mirosul frunzei jeluite-n bătătură
şi nici de n-ai adulmecat
mireasma primăverii-n arătură!
Nu ai trăit de n-ai simţit
aroma sfintelor gutui
îmbălsămând în iarnă, casa
şi nici de nu te-ai odihnit
în fân, la coasă!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cunosc singurătatea!

Când mi-a fost dor,
marea m-a învelit cu valul ei.
Când mi-a fost dor,
cerul mi-a picurat din stropii săi.
Când mi-a fost dor,
muntele însuşi m-a chemat spre creste!
Când mi-a fost dor,
nu m-au lăsat însingurat.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

sfinţenie

Adevărata sfinţenie constă în a face voia Domnului cu zâmbetul pe faţă.

definiţie de Maica Tereza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când am început să pictez, m-am simţit ca transportat într-un fel de paradis... În viaţa de fiecare zi, eram de obicei plictisit şi supărat de lucrurile pe care oamenii din jur îmi tot spuneau că trebuie să le fac. Începând să pictez, m-am simţit imediat glorios de liber, liniştit şi singur.

citat clasic din Henri Matisse
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aţi simţit cumva miros de tămâie în deşert?

citat din Dalai Lama
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când mă ştiu

mă întreb ce se află dincolo
de lucrurile ce se înfăţişează vederii

îmi dau cu presupusul

dacă văd rana din inimă
pe tărâmul nevăzut
îşi etalează culorile iarba de leac

când mama spânzură de cuiul din grindă
ceapa înşirată ca mărgelele pe aţă
picurii de ploaie sunt
lacrimile copiilor cu aripi
care odată au fost ai străzii

mă admonestezi cu vorbe-fulger
nu-ţi bate capul ca pe covorul
de pe bara din spatele blocului
caută răspunsul în arcada timpului trecut
unde ceasul se opreşte
să asculte ţârâit de greier
aşterne-l caligrafic până ce încăperea
se umple cu miros de hârtie arsă

poezie de Ion Răşinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În pat la Gina

Respir uşurat de când muguri de pin sirop am ingerat,
Dar bine m-am simţit şi cu Calmotusin, căci am expetorat;
Însă în pat la Gina, m-am simţit minunat!
Sunt sigur că siropul de Paltagină n-a fost expirat.

epigramă de Emilia Ţeţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cel mai nefericit caz, fiind "altfel", oamenii te vor lua de nebun. Dar oare câţi nebuni nu au fost nişte genii neînţelese? Suntem liberi să fim cum vrem să fim!

citat din Ioana Andreea Dogeanu (4 octombrie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hong Kong

La travers de Lymoon Pass am simţit cum pământul creşte
Şi se-apropie de noi, strângându-ne ca într-un cleşte;
Răsunau în noapte voci stranii, tonuri înalte, tonuri joase,
Jonci fantomă trimiteau semnale luminoase.

Şi-am ajuns îndată la golful închis de-nălţimi multe
Unde se-odihneau pe apă navele tăcute,
Şi-am simţit deodată trepidaţia vieţii, vioaie,
Şi-am simţit miros de pământ abia udat de ploaie;

Iar de pe nave, de pe dealuri şi de pe ţărmul de piatră
Se furişa o voce pe care-o mai auzisem şi-altă dată.

poezie de Lincoln Colcord, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unul singur

habar nu am
ce simţi tu
când rosteşti aceleaşi cuvinte
ca şi mine
când te găseşti
în faţa aceluiaşi copac
când te rostogoleşti şi dai să te prinzi
de o margine iluzorie
de un cântec

şi câte întâmplări ai ratat
din încăpăţânare din copilărie din neşansă
care a fost combinaţia de taste
fericita intuiţie echivalând
ControlSave-ului

dacă
te ia cu început
cu această ridicare a fiinţei din arest
luna de miere a omului lipindu-şi
cu superglue monologurile
cu acea infimă voinţă
de a fi

sau cu sfârşit te ia
şi simţi pe propria piele
miros de tămâie arsă
dimineaţa în care eşti somat
să te întorci la origini

cum fiecare
într-un fel sau altul se naşte şi este

mai ales

cum se moare

de unul singur.

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Christian: Îţi spun sincer, Sean, m-am simţit violat. O singură dată m-am mai simţit atât de lipsit de putere, şi n-a fost nici pe departe atât de rău ca acum – pe la începutul anilor '90, când o tipă mi-a băgat degetul într-un loc foarte delicat, fără să mă prevină!

replică din filmul serial Prietenie pe muchie de cuţit
Adăugat de Silvia Bratu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Poate nu ai să crezi
dar astăzi,
valurile îmi arătau cum trece august
în septembrie
şi doar cochiliile melcilor
care ţin captiv timpul
ştiu rostul înserărilor din noi,
eu, doar un eu, ţintuită în albastru
am simţit pentru o clipă
cum stau lipită de trupul tău,
sau poate a fost doar vântul
sau doar un ecou
sau poate septembrie....

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah! Cine ar mai vrea să trăiască când i s-ar spune de mic încă în loc de poveşti faptul că nu se minte în şcoală, în biserică, în stat, că intrăm într-o lume de dreptate, de iubire, de sfinţenie, pentru a vedea când murim, c-a fost o lume de nedreptate, de ură.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cutremurul este un avertisment din partea lui Dumnezeu; oamenii trebuie să asculte de poruncile Sale şi să trăiască în sfinţenie...

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare zi trebuie să te simţi obligat de a da o pildă de sfinţenie. Da, de sfinţenie! Ceea ce nu vrea câtuşi de puţin să însemne să faci ceva neobişnuit, ci numai să lupţi în viaţa ta lăuntrică şi în împlinirea eroică, desăvârşită a datoriei tale.

citat din Sfântul Josemaria Escriva
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare de cais

Într-o zi din misteriosul mai
Am simţit că, tu nu mai erai -
Te piedusei dragoste-ntr-un vis
Cum se pierde-n fruct, floarea de cais -...

Şi am plâns zadarnic, lipsa ta, -
Zbucium cum n-am mai avut nicicând -
Cerul peste toate revărsa
Un prinos de lacrimi pe pământ...

Poate altă dată, în alt timp
Iarăşi voi primi iubire, al tău nimb!
Ştiu că nu ai fost deloc un vis
Şi mi-e dor să mai fiu floare de cais!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!