Când este înţelegere

Tâmplar fiind de meserie,
Ţinea la fiecare sculă
Şi soaţa şi-a-nvăţat să ştie
Că, fără sculă, viaţa-i nulă.

epigramă de Ion Cuzuioc din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ilie de la sculărie

Era mai vestit ca Bulă
Dincolo de România...
De când nu mai are sculă,
Nu-l mai ştie nici... soţia!

epigramă de Mihai Enachi (2011)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Internetul este o sculă genială. Dar nu i s-a găsit un ghid corespunzător de utilizare.

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proştii sunt înzestraţi cu o sculă care ţine loc de inteligenţă: şiretenia!

Petre Ţuţea în Nelinişti metafizice
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liz (către Christian): Chiar vrei să ajungi în patul unei femei? Atunci încetează să mai gândeşti ca o sculă!

replică din filmul serial Prietenie pe muchie de cuţit
Adăugat de Silvia Bratu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sculă percutantă

Magistraţii, de bani gata,
Etalând de formă zelul,
Fac dreptate cu lopata...
Însă bat cu ciocănelul.

epigramă de Gheorghe Constantinescu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politica "in vitro" se face prin introducerea insului de către o "sculă mare". Imediat după aceea, îi fată mintea orice.

aforism de Octavian Lupascu (29 mai 2013)
Adăugat de Octavian Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şandra s-a furat o maşină

de tocat arme - poliţia co
munală a făcut cercetări
(?!): la şcoală
niciun elev nu purta-n portbagaj
o sculă cu aşa aşteptări

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfinţit. Se sculă binişor, fără să-i pese de ceva, şi se duse acasă. A doua zi iarăşi aşa făcu, fără să-i plesnească prin cap ceva, şi fără să-şi mai aducă aminte că plecase în peţit. A treia zi, cum se sculă, plecă iarăşi la marginea eleşteului. Pasămite îl trăgea aţa la ursita lui. Şi cum sta el acolo şi se juca cu nuiaua în apă, iară broasca ţestoasă îi tot sărea pe dinainte şi se uita la dânsul cu dor, îşi aduse aminte, la urma urmelor, că el era plecat în peţit, şi că fraţii lui erau a se întoarce a doua zi cu logodnicele lor. Tocmai când voi să se scoale şi să plece spre a merge să-şi încerce şi el norocul, iată că broasca mai ţâşni o dată, iar el îşi aruncă ochii la dânsa mai cu băgare de seamă. Se uită drept în ochii broaştei, şi simţi un nu ştiu ce, colea la inimioară, pare că îl săgetase ceva. Şezu iarăşi jos. Ar fi voit să plece, dară parcă îl pironise cineva locului. Mai voi el să facă ceva cumva, aşa ca să se depărteze, dară în deşert. Picioarele nu se mai mişcară, ca şi când ar fi fost butucite. Se miră de astă lâncezeală. Şi, mai aruncându-şi căutătura la broască, văzu ochii ei, pare că strălucea de un foc ce simţea că îl atinge.

Petre Ispirescu în Broasca ţestoasă cea fermecată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ziua în care avea să fie omorât, Santiago Nasar se sculă în zori la cinci şi jumătate, pentru a aştepta vaporul cu care sosea episcopul.

începutul de la romanul Cronica unei morţi anunţate de Gabriel Garcia Marquez (1981), traducere de Tudora Şandru-Mehedinţi
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea e ca meserie, fiecare o ştie mai bine pe a lui.

aforism de David Boia (14 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andy Botwin: Omule, cum de eşti atât de deştept la 16 ani? Mie mi-a luat ani de zile să-mi dau seama că fetele cu mici handicapuri sunt alegerea perfectă. Mai demult am ieşit cu o tipă cu un braţ subdezvoltat, nebună la pat, plus că atunci când mă apuca de sculă cu mâna ei mică, părea gigantă.

replică din filmul serial Weeds
Adăugat de Mircea Filimon
Comentează! | Votează! | Copiază!

USR-istul DRULĂ, cocalar numit de presă ministrul RANGĂ, pentru că a demolat cu ranga buticurile din staţiile de metrou (pamflet)

Cocalar de Ferentari,
Îi insultă pe-adversari;
Când îl văd pe Rangă Drulă,
Mă gândesc la rima... sculă.

pamflet de George Budoi din USR (Uniunea Salvaţi România) în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (7 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui tâmplar

Să-mi repare un dulap
L-am rugat în mod solemn,
Dar degeaba-l bat la cap
Că rămâne tot de lemn!

epigramă de Ioan Prodan din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa, cum se sculă zmeoaica, se duse într-un suflet la fiul său şi văzu florile veştede. După ce se sculă şi fata împăratului, merse şi la dânsa şi, văzând că şi ale ei se vestejise, tot nu crezu că este voinic. Ea zicea fiului său că nu se putea să fie bărbat, fiindcă vorba îi curgea din gură ca mierea, boiul îi era aşa de gingaş, încât îţi venea să o bei într-o bărdăcuţă de apă, perişorul supţire şi stufos îi cădea pe umeri, în unde, faţa-i are pe vino-ncoace; ochii ăia marii, frumoşi şi vioi de te bagă în boale, mănuşiţa aia micuţă şi picioruşul ca de zână, şi în sfârşit totul nu putea să fie decât de fată, măcar că se ascundea sub ţoalele cele voiniceşti. Apoi hotărâră să mai facă o încercare. După ce-şi dară bună dimineaţa, după obicei, zmeul luă pe fată şi merseră în grădină. Aci, zmeul îi arătă toate felurile de flori ce avea, şi o îmbia şi pe dânsa să le miroase. Fata împăratului îşi aduse aminte de poveţele calului şi, cunoscând viclenia, zise cam răstit că de ce l-a adus în grădină de dimineaţă ca pe o femeie să-i laude florile cu nişte vorbe seci, pe când ar fi trebuit să meargă mai întâi la grajduri să vază cum se îngrijeşte p-acolo de cai.

Petre Ispirescu în Ileana Simziana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretele meseriei

Îmi amintesc câteodată,
Din anii de ucenicie,
De-o vobă foarte-adevărată
Ce mi-o spuneau bătrânii mie,

Şi de atunci o ştiu, de-o viaţă,
Fi'nd românească de natură:
"O meserie se învaţă,
Dar totodat' se mai şi fură"!

Acuma eu, la teorie,
De nota zece-am fost mereu,
Ȋn schimb, la practică, urgie,
Păi, să mă ierte Dumnezeu,

Atâtea trucuri şi secrete
De la maeştrii mei din jur,
Cu câtă-ambiţie şi sete,
N-am fost în stare să le fur!

Căci... greu se fură-o meserie,
Că-i de tâmplar, frezor, cismar,
Dovadă e, că azi, bădie,
Un bun meseriaş e rar,

De-aia, cum văd, fără de glume,
Din Dăbuleni la Cotroceni,
Din câte meserii-s pe lume,
Cam toţi sunt politicieni,

Fi'ndcă de-un timp, în România,
C-un doctorat, chiar plagiat,
Politica e meseria
Cea mai uşoară de furat!

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premierul plagiator Victor Ponta vrea să modifice legea pentru ca preşedintele Traian Băsescu să nu primească locuinţă de protocol la încheierea mandatului (pamflet)

Frunză verde de trifoi,
Ce le-aş da eu celor doi:
Pensioară de cinci lei
Şi-o mansardă confort trei,
Lui Băsescu – mare sculă,
Iar lui Ponta... o celulă.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (24 octombrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dero dragă, nu

(prietenului Dan Emilian Roşca)

am crezut că Ani

soţia ta şi frăţia inelului din anii optzeci

tu eu Crăciun şi Isman

vom flutura peste noi

aceste labii obscure – contemporane – ah, nu

aş fi crezut că fiicele tale din piaţa

700 numite

Beatrice Beatrice Beatrice (?!)

vor ajunge cândva în Germania –

tu să nu ştii

nici după moarte cum unii români rău axaţi

Dero prietene cum

poeţii fără vână înghit

de obicei

câte-o sculă, sughit, şi mai câte

alte bijuterii sexuale

nenorociţii înghit

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paraşuta

Paraşuta nu-i o sculă
La-ndemâna orişicui,
Nu-i nici leagăn, nici pendulă,
Şi nici fată mare nu-i...

epigramă de Ion Meca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peria şi hârleţul

O perie din sârmă oţelită,
fiind grozav de plictisită,
văzu pe lângă un coteţ
un vechi hârleţ
ce îi părea cam nătăfleţ
şi-atunci, ştiindu-i-se firea,
a început cu linguşirea
doar să se-amuze:

- Vecine, scuze,
dar văd că eşti abandonat
şi pe nedrept uitat,
deşi arăţi destul de bine,
iar dacă-o să mă laşi pe mine
să-ţi frec puţin rugina,
doar gospodarul o să poarte vina
de-a nu te folosi-n grădina
ce-aşteaptă-a fi săpată!
- Îţi mulţumesc, surată,
mă pregătesc niţel
şi sunt al tău! răspunse el.

Aşa că peria trecu la treabă
metodic, fără grabă,
încât hârleţul se văzu ca nou.
Dar, doar un bou
putea să creadă asta,
deoarece năpasta
căzu pe el a doua zi:
de cum în brazdă se propti,
pe loc se îndoi.

MORALA-i simplu de aflat:
să nu te-ncrezi în "periat",
că de-ai o sculă veche, ruginită,
chiar de-i frecată şi e lustruită,
se poate-uşor cu ea "s-o faci de oaie"
şi-atunci când nu te-aştepţi să ţi se-ndoaie.

poezie de Ştefan-Cornel Rodean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instructorul şi ucenica lui

Ca jocheu de meserie,
O învăţa... călărie;
El ţinea iapa în frâu,
Ea-l servea cu poale-n brâu!

epigramă de Gheorghe Gurău (iulie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!