Unui "deştept" care a zis că i-ar împuşca pe poeţi

Eu nu mă tem, doar sunt spiritual,
c-ai vrea să mă îngropi, şi-o spui pe faţă.
Dar sentimentul nu e mutual -
eu sunt mai crud... că te-aş lăsa în viaţă.

epigramă de Ionuţ Popa
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţi-am dat un sărut

Ţi-am dat un sărut,
acela de spui că nu l-ai primit.
Te-aş întreba atunci şoptit,
ce iarnă grea ne-a încremenit?

Te-aş întreba de-ai accepta,
un alt sărut pe glezna ta,
de m-ai lăsa te-aş săruta,
pe pasul tău, pe umbra ta.

Şi dacă tot n-ai accepta,
te-aş săruta doar în absenţa ta.

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ştii doar tu

Să-ţi fac pe plac doar eu, doar ţie,
Să-mi spui ce simţi doar tu, doar mie,
Să vezi că vreau doar un sărut,
Pentru asta ştiu că sunt născut.

Să te privesc doar eu, pe tine,
Să te gândeşti doar tu la mine,
Să avem ce n-am avut,
Crezând în noi eu am crescut.

Să ştiu de ce mă simt aşa,
Acest fior... magia ta,
Cu toţi sunt dur, de-orice capabil
Şi-n faţa ta sunt vulnerabil.

Să ştii de ce n-aş renunţa,
Să vezi de ce nu aş uita,
Să ştiu c-ai vrut ce s-a-ntâmplat,
Tu m-ai ales, tu m-ai schimbat.

Îţi şoptesc, să ştii doar tu,
Să nu mă uiţi, să nu spui nu,
Să ştii doar tu de ce trăiesc,
M-am nascut să te iubesc.

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vieţi şi destine

De-ar fi să vii, din nou, în altă viaţă,
aş vrea să fii aşa cum eşti acum,
iar eu voi fi pe-al căutării drum,
în zile însorite sau prin ceaţă.

Şi te-aş găsi, când ceasul sau destinul
vor fi, pe lumea asta, în acord,
şi vor dori ca, într-un singur cord,
iubirea noastră să-şi găsească -alinul.

Nu te-aş lăsa nicicum să pleci din mine,
ţi-aş fi ocrotitor, ţi-aş fi erou,
ai fi, în viaţa-ceea bibelou.

Doar timpul va putea să ne dezbine
şi, într-un alt destin, cel scris din nou,
în orice viaţă-aş vrea să fiu cu tine.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acceptarea de sine înseamnă că vine o clipă când te îmbrăţişezi pe tine, fizic, mental, emoţional, spiritual şi îţi spui "Bravo, băi!" Bravo pentru că te lupţi, bravo pentru că încerci, bravo pentru că nu abandonezi lupta. Bravo pentru că speri, te ridici după ce cazi, te încurajezi şi o iei de la capăt din nou şi din nou. Oricine eşti şi oriunde ai fi, meriţi un bravo. Nu eşti mai prejos cu nimic faţă de niciun alt om de pe Pământul ăsta. Poate ţi se pare că ai o viaţă foarte diferită, dar asta doar pentru că lecţiile tale de viaţă sunt diferite.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă aş fi

dacă aş fi vrăjitor
te-aş face să mă iubeşti

dacă aş fi magician
te-aş hipnotiza
să te pot săruta

dacă aş fi soare
te-aş încălzi doar pe tine

dacă aş fi o boabă de strugure
te-aş lăsa să mă striveşti
în dinţii tăi mici

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn 3

Tu nu-nţelegi că cel mai greu e sentimentul?
Tu nu-nţelegi că sentimentul unei pietre
o smulge şi o zboară şi-o atârnă
şi-o pluteşte?

Tu nu-nţelegi că noi cădem lăuntrul nostru?
Că sentimentul de lăuntru
îl ţinem greu, răzbătător prin pietre.

Tu nu-nţelegi aceasta?

Tu nu-nţelegi că stelele în sine
sunt un lăuntru din lăuntul depărtat?
Tu nu-nţelegi că albul în desime
e negru împărat?

poezie celebră de Nichita Stănescu din Noduri şi semne (1982)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Bucureşti e forfotă greoaie

în Bucureşti e forfotă greoaie;
pe plan secund doar blocuri decojite
şi chipuri aspre-n pasiuni cumplite
îşi cară pumni şi palme - ce mai droaie
să le explici c-o schemă că sunt vite
e de prisos şi-acest curaj te-ndoaie
c-ai să înghiţi cu poftă la gunoaie
de vrei în viaţă să rămâi; admite
că ţi-a trecut prin cap când te loveau
un gând nebun cu lăncii şi topoare,
dar te-ai trezit prin nori că zugrăveau
din rai un iad cu negre bolţi ce-apare
treptat în rănile-ţi ce încântau
copiii nopţii-n acţiuni gregare

poezie de Ionuţ Popa (6 septembrie 2008)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aprecierea şi recunoştinţa nu înseamnă doar folosirea cuvintelor "Mulţumesc", "Apreciez" sau "Sunt recunoscător", ci mai mult, contează intenţia de a valoriza oamenii şi evenimentele din viaţa ta. Când spui de exemplu "Tot ce mi se întâmplă este spre binele meu", asta arată recunoştinţă faţă de orice eveniment ca având o conotaţie pozitivă, o lecţie şi şansa de a evolua. Astfel, întreaga ta stare emoţională este de bine chiar şi în faţa evenimentelor potenţial catastrofale. Apoi, primul om din lume pe care ar trebui să îl apreciezi eşti chiar tu. Un aspect esenţial al fericirii este iubirea de sine, şi ea începe cu aprecierea şi sentimentul de mândrie pe care îl ai faţă de tine, faţă de atitudinea ta, faţă de comportamentele tale. Să îţi placă de tine pur şi simplu este primul pas către o viaţă extraordinară şi împlinită.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul fiecăruia nu este mereu acelaşi, indiferent de cât de evidente sunt 'lucrurile'... sunt oameni ce-şi construiesc relaţii bazate nu doar pe înţelegere şi respect mutual dar care şi inobilează prin natura sentimentelor, caracterului, experienţelor de viaţă şi mostenirii genetice... iar alţii din pacate ce-şi caută în partener paratrăznetul furtunilor interne.

Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici măcar

Te-aş schimba prin târguri mâine pe un car cu patru boi
Sau pe-un codru vechi de pâine şi o traistă-n patru foi
Te-aş schimba c-aşa mi-e felul te-aş schimba la o adică
Te-aş schimba cu muşeţelul ori cu verdele-n urzică
Te-aş schimba pe-un şase şase cu iluzia din zar
Cu trei ţigle de pe case cu un pod şi nici măcar
Nu te-aş lua nu te-aş întoarce nu te-aş duce nu te-aş... da
C-ai aşa pe vino-ncoace şi eşti cel mai cel cumva
Te-aş amesteca-n culori folosindu-mi trafaletul
Ca apoi prin zece sori să îţi trec arzând portretul

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş

Îţi spun de veşnicie,
Mă sperii cu "un pic"...
Şi dintre slove
Îmi răsari "peltic"
Când te-aş cânta să-mi fii...
Aş vrea să pleci
Aş vrea să mai rămâi!

Îţi înmânez întregul
Tu-mi tai din jumătăţi...
Şi dintre rânduri
Îmi iubeşti doar "părţi"
Când te-aş cobi să-mi dai...
Aş vrea să fugi
Aş vrea şi să mai stai!

Îţi strâng din dor cuprinsul
Tu-mi vinzi din stăruinţă...
Şi dintre strofe vechi
Îmi scuturi din credinţă
Când te-aş iubi să ştii...
Aş vrea să treci
Aş vrea să mai revii!

poezie de Gabriela Chişcari (1 iulie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nemurire

Sfârşitul e cel care ne apără de pieire;
Sfârşitu-i nemurire.

Minte opacă,
Lasă lumina să te pătrundă,
Lasă lumina să-ţi arate
Nemurirea,
Căci eu o văd în fiecare clipă;
O simt şi-o adulmec,
O simt şi-o ating;
Nemurirea sunt eu,
Eu sunt nemurirea.

Nu voi piei,
Ci doar voi învia,
Nu voi pleca,
Ci doar voi aştepta
O clipă-n puls faţă de alţii.

Nu vezi?
Sunt om, sunt muritor,
Sunt o străină;
Căci nici eu nu mă cunosc.
Sunt lipsă, sunt absenţă,
Sunt soarele fără lumină…
Şi vreau s-o caut, să o găsesc
Mi-e dor să strălucesc!

Miros de cetină arzând,
Sunt vânt.
Miros de fân uscat,
Sunt rădăcina sub copac.
Miros de ramură de tei,
Sunt pleata salciei.
Miros de acasă,
Sunt bunica ţesând la fereastră.
Miros de viorea târzie,
Sunt poezie.
Miros de copilărie,
Sunt eu, sunt veşnicie...

poezie de Francesca Buta
Adăugat de Francesca Buta
Comentează! | Votează! | Copiază!

La adăpostul anonimatului, oamenii îşi deversează toate frustrările. Forumurile sunt ca nişte supape: după ce răbufnesc împotriva ta, oamenii se simt mai bine. Se simt uşuraţi de tot felul de încărcături negative, de sentimentul că au ghinion, de sentimentul că nu sunt răsplătiţi cum trebuie pentru valoarea lor, de sentimentul că nu sunt aşezaţi bine în viaţă. Pentru toate acestea ei se răzbună pe tine, ucigându-te în efigie.

Mircea Cărtărescu în revista "The ONE", interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... ci nu te-aş şti mai bine, nu te-aş şti
astrala mea iubire infernală
şi gelozia mea patetic de fatală
ci nu să mor aş vrea, ci aş muri...

... ci nu să mor aş vrea, ci aş muri
smulgând din floarea ta petală cu petală
şi împletind o coroniţă boreală
ci nu te-aş şti mai bine, nu te-aş şti...

... ci nu te-aş şti mai bine, nu te-aş şti
ci nu să mor aş vrea, ci aş muri
ci nu te-aş şti mai bine, aş muri
ci n-aş iubi mai bine, n-aş iubi....

poezie de Iurie Osoianu (23 august 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămân ce-am fost şi sunt ce am rămas

Rămân ce-am fost şi sunt ce am rămas:
mizeria sub unghia de gheaţă,
un punct caduc, sătul de-aceasta viaţă
ce-şi plânge clipa rătăcită-n ceas.

Nu fac, zâmbind, mai mult ca o paiaţă
ori trist în sine şi tăcut în glas,
nu fac mai mult ca cercul de compas
trasat în juru-mi ca o fortăreaţă.

Sunt bun şi rău – sunt astăzi doi într-unul,
şi doar în gânduri mai găsesc popas.
Nu-mi spală încruntarea nici săpunul,

iar când privesc oglinda, un atlas
repetă-ntruna, sigur, ca nebunul:
rămân ce-am fost şi sunt ce am rămas.

sonet de Ionuţ Popa (31 octombrie 2009)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sadism

Ţi-aş muşca buzele, să curgă tot sângele din ele,
Pe sânii mei,
Să ţi-l iei inapoi de pe ei.

Te-aş lăsa fără bărbăţie, să nu te mai poţi bucura.
aş ţine-o la mine,
s-o am zi şi noapte, ce bine.

Şi ochii ţi i-aş scoate din cap, să nu mai
priveşti.
i-aş pune-n ai mei,
să mă uit doar la mine cu ei.

Apoi te-aş ascunde-ntr-un pod cu lacăt închis.
aşa schilodit cum ai fi,
ce mult te-aş iubi, te-aş iubi.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul următor

Aş vrea să sufoc toate spusele tale, să le distrug poate cu fiecare gând al meu închis
Să le umilesc în zvonuri necurate,
să le apun în vârstă, în uitare
şi să mi le îngrop apoi în spate...

Le-aş distruge cu puterea dragostei de a uita şi cu negrul viselor naive,
te-aş lăsa să mori cu ele înecat, uitat de viaţă si de doamne...
Te-aş lăsa bătut de vreme în cea mai nemiloasă zi din anul următor...
Ştiai?
Ştiai că vreau să le omor?
Să-ţi distrug vorbele cu toate nopţile în verde,
să fiu eu criminala lor şi să nu-mi pese dacă le doare...
Ştiai?
Ştiai că vreau să le omor?

poezie de Tiana Badea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie însumi

Unii sunt celebri-n viaţă,
Alţii sunt după ce mor.
Eu aş vrea - o spun pe faţă -
Să am soarta tuturor.

epigramă de Traian Gărduş din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai degrabă să crezi tot ce spui decât să spui tot ce crezi.

antimetabolă aforistică de Ionuţ Popa (2011)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aş iubi...

te-aş iubi dar nu-mi dai voie,
te-aş iubi cum ştiu doar eu,
ca pe-o floare de aloe,
ca pe însuşi Dumnezeu

strig în noapte, strig sihastru,
strig la lună şi la cer,
o dorinţă cu albastru
totul este efemer

zorii plâng şi mă ascultă,
plâng şi eu în ton cu ei,
sunt o flacără prelinsă,
luminez tristeţi de ieri

totul e învolburare,
totul tulbure le văd,
caut o rază, încântare,
caut prin pomi doar frunze verzi

te-aş iubi dar nu-mi dai voie,
te-aş iubi, cum te-aş iubi,
te-aş iubi de bunăvoie,
dacă vrei, pentru că ştii...

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!