gust

Gustul este facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentări printr-o plăcere sau neplăcere, fără niciun interes. Obiectul unei astfel de satisfacţii se numeşte frumos.

definiţie celebră de Immanuel Kant în Critica facultăţii de judecare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numim frumos ceea ce este reprezentat fără concept ca obiect al unei satisfacţii universale. Această definiţie a frumosului poate fi dedusă din cea precedentă care-l prezintă ca pe un obiect al unei satisfacţii cu totul dezinteresate. Căci cel care este conştient că un lucru i-a produs lui însuşi o satisfacţie dezinteresată nu poate aprecia acest lucru altfel decât că el trebuie să conţină cauza satisfacţiei pentru oricine.

Immanuel Kant în Critica facultăţii de judecare
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

frumuseţe (vezi şi frumos)

Frumuseţea este forma finalităţii unui obiect, întrucât o percepem fără reprezentarea unui scop.

definiţie celebră de Immanuel Kant în Critica facultăţii de judecare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu încape nicio îndoială că orice cunoaştere a noastră începe cu experienţa; căci prin ce altceva ar putea fi deşteptată spre funcţionare facultatea noastră de cunoaştere, dacă nu prin obiecte care exercită influenţe asupra simţurilor noastre şi care, pe de o parte, produc ele însele reprezentări, pe de altă parte, pun în mişcare activitatea noastră intelectuală, pentru a le compara, a le lega sau a le separa, prelucrând astfel materialul brut al impresiilor sensibile într-o cunoaştere a obiectelor care se numeşte experienţă? Astfel, cronologic, nicio cunoaştere nu precede în noi experienţa, şi cu ea începe orice cunoaştere.

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acţionează astfel încât maxima voinţei tale să poată oricând valora în acelaşi timp ca principiu al unei legislaţii universale.

Immanuel Kant în Critica raţiunii practice, Legea fundamentală a raţiunii pure practice
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această universalitate nu poate rezulta însă nici din concepte, deoarece nu există o trecere de la concepte la sentimentul de plăcere şi neplăcere (cu excepţia legilor pure practice care conţin însă un interes, dar care nu este legat de judecata de gust pură). Prin urmare, cu judecata de gust trebuie asociată, având conştiinţa caracterului ei total dezinteresat, o pretenţie de valabilitate pentru toţi, care nu este o universalitate referitoare la obiecte, cu alte cuvinte, judecăţii de gust îi este proprie pretenţia de universalitate subiectivă.

Immanuel Kant în Critica facultăţii de judecare
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurele obiecte ale unei raţiuni practice sunt deci cele de Bine şi Rău. Căci prin cel dintâi se înţelege un obiect necesar al facultăţii de a râvni, prin cel de-al doilea unul al facultăţii de a detesta, ambele însă după un principiu al raţiunii.

Immanuel Kant în Critica raţiunii practice, Despre conceptul unui obiect al raţiunii pure practice (1788)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Experienţa nu este posibilă decât prin reprezentarea unei legături necesare a percepţiilor.

Immanuel Kant în Critica raţiunii pure
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

frumos (vezi şi frumuseţe)

Frumosul este ceea ce place în mod universal fără concept.

definiţie celebră de Immanuel Kant în Critica facultăţii de judecare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deoarece satisfacţia nu se bazează pe vreo înclinaţie a subiectului (nici pe vreun interes asupra căruia el a reflectat), ci cel care judecă se simte pe deplin liber faţă de satisfacţia pe care i-o provoacă obiectul, el nu poate găsi nici o condiţie particulară ca temei al satisfacţiei de care subiectul acesteia să depindă în mod exclusiv; ca atare, satisfacţia trebuie considerată ca întemeindu-se pe ceea ce el poate presupune la altul; în consecinţă, el trebuie să se considere îndreptăţit să atribuie fiecăruia o satisfacţie asemănătoare. El va vorbi deci despre frumos, ca şi cum frumuseţea ar fi o proprietate a obiectului, iar judecata ar fi logică (oferind prin concepte o cunoştinţă despre obiect), deşi ea este doar estetică şi conţine numai o raportare a reprezentării obiectului la subiect; căci ea se aseamănă totuşi cu judecata logică prin aceea că valabilitatea ei poate fi presupusă pentru fiecare.

Immanuel Kant în Critica facultăţii de judecare
Adăugat de Avramescu Norvegia - Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inteligenţa să nu procedeze numai în mod mecanic, ci şi având conştiinţa unei reguli.

Immanuel Kant în Despre pedagogie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

intuiţie

Intuiţia este o formă de cunoaştere în care obiectul gândirii apare limpede drept ceea ce este în mod real, în însuşirile sale esenţiale.

definiţie celebră de Immanuel Kant
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabulele ar trebui să fie predate copiilor ca fabule, miturile ca mituri, iar miracolele ca reprezentări literare. A preda copiilor superstiţiile ca adevăruri este unul dintre cele mai îngrozitoare lucruri. Mintea copilului le acceptă şi le crede, iar doar printr-o mare suferinţă, ce durează ani, va scăpa de această credinţă. De fapt, oamenii vor lupta în numele unei superstiţii la fel de repede ca în numele unui adevăr - uneori chiar mai repede, deoarece o superstiţie este intangibilă, astfel că nu poate fi demonstrată a fi falsă, iar adevărul este un punct de vedere, deci poate fi schimbat.

citat din Hypatia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

milă

Mila este o mişcare de simpatie prin care ea ne face să depăşim propriul nostru eu; în loc de a mări suferinţa, ea o împarte, cu alte cuvinte, în două şi contribuie la promovarea unei duble satisfacţii: aceea pe care eul nostru, într-un mod general, o încearcă prin faptul largii sale participări la stările psihice ale altuia şi aceea pe care o încearcă altul pentru că vede în mila căreia el îi este obiect, manifestarea unei sincere iubiri şi a unei profunde participări.

definiţie de M. Scheler
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printr-o minciună, un om... îşi anihilează demnitatea sa de om.

citat celebru din Immanuel Kant
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obiectul este "instituit" (creat, produs) de către conştiinţa însăşi ca deposedare şi înstrăinare a ei. Principalul este că obiectul conştiinţei nu este nimic altceva decât conştiinţa de sine, sau cu alte cuvinte, obiectul nu este nimic altceva decât conştiinţa de sine obiectualizată, conştiinţa de sine ca obiect.. Deci, obiectul este, potrivit existenţei sale, simplă negativitate, neant, simplu obiect al gândirii abstracte. Negativitatea coincide cu durerea, suferinţa, necazul, răul.

citat din Ludwing Feuerbach
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta nu urmăreşte reprezentarea unui lucru frumos, ci frumoasa reprezentare a unui lucru.

citat celebru din Immanuel Kant
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea universală a justiţiei este să acţionăm în exterior în aşa fel încât folosirea liberă a voinţei noastre să fie compatibilă cu libertatea oricui, potrivit unei legi universale.

citat celebru din Immanuel Kant
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea unui gest este apreciată când acesta este făcut uşor şi fără efort.

citat celebru din Immanuel Kant
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proverbele constituie limbajul plebei şi fac dovada unei lipse totale de agerime în societatea lumii rafinate.

Immanuel Kant în Antropologia din perspectivă pragmatică (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un intelect corect este acela: care nu străluceşte atât prin mulţimea conceptelor sale, cât prin conformitatea lor cu cunoaşterea obiectului, deci cu facultatea şi dexteritatea de a avea aprehensiunea adevărului.

Immanuel Kant în Antropologia din perspectivă pragmatică (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!