"Românul s-a născut poet"

Sunt aezi (nu-i spun, da-i ştiu)
Care - spre conformitate -
Se bazează-n tot ce scriu
Numai pe "ereditate".

epigramă de George Petrone din z (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semn de întrebare

Oare-nţeleptul care va fi spus
Că totu-n viaţă tinde spre mai sus,
A cugetat întâi, sau numai după
Ce-a contemplat prelung o minijupă?

epigramă de George Petrone din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pupincurist

Îl ştiu de mult pe-acest pârlit,
Ce-n funcţii mari a parvenit:
Nu e cretin, nu-i nici profund,
Da-i ne'ntrecut să pupe-n fund.

epigramă de George Budoi din Epigrame (15 decembrie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Om rău, om bun

Nu-i nicio glorie, vă spun,
Să faci om rău din omul bun,
Da-i una extraordinară
Să faci om bun din omul fiară.

poezie de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (25 august 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ereditate

A luat, aş vrea să spun,
Fără a băga zâzanii,
De la mamă, ce-i mai bun,
De la tată, numai banii!

epigramă de Liviu Sergiu Manolache (13 iunie 2016)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio-ţi spun...

Adio-ţi spun, acum când lacrima mă doare
Şi mă întorc în lumea din care am venit,
Pe aripi de iubire am vrut să urc spre soare,
Dar raze de dispreţ m-au ars, m-au pârjolit!

Adio-ţi spun, acum când ard în patimi
Şi frigul peste suflet e-un viscol nesfârşit,
Iar ploaia în torent îmi varsă lacrimi
Şi mor şi te iubesc, deşi m-ai amăgit!

Adio-ţi spun şi-ascund dorul în şoapte,
Pe alei de suflet pustii de atâta neiubit.
Mă duc spre lumea-n care se mai poate;
Să speri în vise care-aicea s-au sfârşit!

Adio-ţi spun şi plec, o clipă nu mai stau,
Prea mult mă doare aproape să te ştiu,
Te rog numai să uiţi cât încă nu-i târziu,
Că am sa te iubesc oriunde o sa fiu!

poezie de Dorina Omota (4 septembrie 2014)
Adăugat de Dorina Omota
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul e deşertăciune (după Ecclesiastul)

Am adunat înţelepciune,
Dar totul e deşertăciune:
Am înţeles, într-un cuvânt,
Că totu-i vânare de vânt,
Că cel ce-şi înmulţeşte şti'nţa,
El îşi sporeşte suferinţa,
Că unde-i multă-nţelepciune,
E multă, multă-amărăciune.

Azi păcătoşii sunt cinstiţi,
Iar cei cinstiţi sunt prigoniţi,
Cei idioţi sunt lăudaţi,
Iar înţelepţii sunt uitaţi;
Sunt drepţi ce sunt trataţi, cum ştiţi,
De parc-ar fi nelegiuiţi
Şi păcătoşi ce-s răsplătiţi
Ca şi cei drepţi, ca cei cinstiţi;
Dar eu vă spun cu-amărăciune,
Că totul e deşertăciune.

Şi gândul trist iarăşi mă poartă,
Că toţi au, vai, aceeaşi soartă:
Cel drept ca şi cel păcătos,
Cel bun ca şi cel rău, hidos,
Acel ce-i numai bunătate
Şi cel ce-i plin de răutate,
Şi darnici şi-acaparatori,
Şi generoşi şi profitori,
Cinstitul ca şi viciatul,
Onestul ca şi depravatul,
Şi oameni drepţi şi bârfitori,
Şi credincioşi şi-abjuratori,
Cel ce-şi cinsteşte jurământul
Şi cel ce-ncalcă legământul,
Cei ce-s de pace făcători
Şi cei ce sunt distrugători,
Acel ce este iertător
Şi cel ce e ne-ndurător,
Cei puri şi cei ucigători,
Cu-o moarte sunt cu toţi datori;
Dar eu vă spun cu-amărăciune,
Că totul e deşertăciune.

Şi iarăşi am văzut sub soare
Lucrúri ce-s înfricoşătoare:
Că faima nu-i pentru-nvăţaţi,
Că impostorii sunt stimaţi,
Succesul nu-i pentru cei buni,
Ci e mereu pentru nebuni,
Izbânda nu-i în alergare
A celui iute de picioare,
Triumful nu-i pentru viteaz,
Ci pentru cel fără obraz,
Că pâine nu-i pentru-nţelepţi,
Da-i din belşug pentru inepţi,
Că-n funcţii mari sunt cocoţaţi
Neisprăviţii răsfăţaţi,
Iar pricepuţii de folos,
Ţinuţi sunt astăzi cât mai jos;
Dar eu vă spun cu-amărăciune,
Că totul e deşertăciune.

poezie de George Budoi (10 martie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui carierist

Când te cocoţi spre apogeu
Având un sprijin amical,
Să-mi fii superior nu-i greu,
Ţi-e greu, în schimb, să-mi fii egal!

epigramă de George Petrone din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profului de la UMF Iaşi care punea studentelor condiţia "Patu' ori patru"

În profunda-i expertiză,
Are-o singură deviză,
De la care nu abdică:
"Trece numai cine pică!"

epigramă de George Petrone
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De rău

E rău, spuneau cândva rabinii,
De rău că te vorbesc străinii;
Da-i mult mai rău, spun învăţaţii,
De rău să te vorbească fraţii.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (13 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să scriu

Aş vrea să scriu...
Nu pot s-o fac.
Şi rimele
îmi joacă-n cap.
Gândul mi-e nod
nedezlegat
şi ce păcat...
Nici vers nu ştiu
să-mbin uşor
mi-aduc aminte
de alt dor
şi visele încep
să ţeasă...
Mă-ndepărtez
şi plec de-acasă
şi m-aş întoarce
mai spre zori
cu vântu-n
buzunarul gol
să uit de tine
şi să scriu
ce fac
ce vreau
şi ce nu ştiu.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nesocotirea căştii de protecţie

Muri lovit la cap (fatalitate)
Într-un impact cu-o cărămidă, care
Spre cinstea unităţii furnizoare
S-a dovedit de bună calitate.

epigramă de George Petrone din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf celui care a agonisit peste nevoile sale

Stau, socotesc şi, abătut,
Deplâng potrivnicu-i destin:
La câte case a avut
Doar un cavou nu-i prea puţin?

epitaf epigramatic de George Petrone
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt incapabil de-a gândi ceva, incapabil de-a lucra şi mii de idei care de care mai curioase şi mai nerealizabile îmi străbat capul întunecându-mi hotărârea. Un lucru ştiu şi voi hotărât: să fii a mea şi pentru totdeauna. Nici nu îmi pot închipui altă viaţă decât în apropierea ta şi numai sub condiţia aceasta voi în genere să trăiesc. Altfel la ce-aş mai târâi o existenţă de care mi-a fost silă, de la care n-am avut nimic decât dureri şi în cazul cel mai bun urât. Ştiu că-ţi scriu lucruri fără nici o legătură şi c-aş vrea mai bine să te ţin de mână decât să-ţi scriu şi... Dar tu ştii toate, ce să-ţi mai spun ceea ce ştim de mult amândoi, ceea ce pururea vom şti, ceea ce spus şi nespus între noi are cu toate acestea totdeauna un farmec renăscând. De mii, de mii de ori! Te rog mult nu mai uita.

Mihai Eminescu în Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle (29 august 1879)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu pentru cine scriu, dar ştiu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o o dată: în ochii copilului care am fost.

citat din Georges Bernanos
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui fost coleg, ajuns parlamentar

Luându-şi rangul drept atu,
Cu modestie şi decenţă,
Mi-a spus să nu-1 mai iau la "tu",
Ci să-i spun, simplu, "Excelenţă".

epigramă de George Petrone
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Capul de coardă" în sportul alpin

Nu-i misticism, ci dreaptă rostuială
Că viaţa alpinistului expus
La căţărări pe stânca verticală
Depinde-ntr-adevăr de... cel de sus!

epigramă de George Petrone din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea vine de la Dumnezeu şi se întoarce tot la Dumnezeu. În rest, când vreau să zbor, mă apuc şi scriu. Nu ştiu dacă scriu bine, dar, în general, textele mi le scriu singură. Nu ştiu dacă sunt poezii, dar puţin fior poetic, acolo, tot au! Îmi place şi fac asta cu toată fiinţa mea. De fapt, în momentul în care nu voi mai putea face asta, înseamnă că voi muri.

citat din Dida Drăgan
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Născut în zodia Fecioarei

L-a zguduit un şoc mintal,
Pe proaspătul însurăţel,
Văzând că-n patul nupţial...
A fost "Fecioară" numai el!

epigramă de George Petrone din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie

Declar aici, solemn şi răspicat,
Că-n anii-aceia (ştiţi şi voi, în fine...)
Cu securiştii n-am colaborat...
(Ci numai ei colaborau cu mine!).

epigramă de George Petrone
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţă

din cer coboară timpul
spre noi
trecutul face bagaje, uitând că-am-fost

eu nu las vremurile să mă ucidă
scriu gânduri în ele
pe cer, pe pământ şi pe aripile păsării
dinspre apus
bate dinspre toamnă cu primăvară
nu uitarea bate şi-aici
frunzele nu cad spre crengile copacilor, invers din ruginiu
cu albastru de cer colorat
lumea nu-i numai din otravă făcută
iar viaţa
nu-i povară decât pentru oamenii
...
iar iubirea nu-i frânghia cerului fără a-ţi da osteneala
pentru ca să ajungi la ea!

poezie de Viorel Muha (noiembrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!