Unui avocat celibatar, apărător al "pârâtei" într-un proces de divorţ

Atât de bine a pledat,
Încât pe toţi i-a-nduioşat,
Dar dânsul s-a extaziat...
Când s-a "trezit", era-nsurat.

epigramă de Miltiade Ionescu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de tare mă înspăimânta gândul că mă va părăsi, încât aş fi preferat să-l părăsesc mai bine eu pe dânsul...

citat din romanul Singură cu mine de Marinela Lungu
Adăugat de Marinela Lungu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O parte a galeriei craiovene

Când ai noştri bat la scor,
Fericirea o inundă,
Iar când "U" nu are spor,
"Oltenismele" abundă!

epigramă de Miltiade Ionescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am

Deşi bani n-am o leţcaie
Am satiră şi umor;
Am "piscină"-n dormitor
(Când vecinul... face baie!)

epigramă de Miltiade Ionescu din ziarul "Viaţa Buzăului" (28 iulie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ajuns bunic

Pe vremea când eram şcolar
Ai mei mă alintau mai rar!
Acum, cu toţii îmi dau ghes:
"Mai du-te! Adu"... Intru, ies!

epigramă de Miltiade Ionescu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexamdru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împăratul nu mai putea de bucurie că-i sosise aşa voinic chipeş şi drăgălaş. Îi plăceau prea mult răspunsurile ce primea la întrebările lui, se vedea cât de colo că vorbea cu înţelepciune şi supunere. Văzând împăratul un tânăr aşa de cu minte, prinse dragoste de el şi-l luă pe lângă dânsul. Fata de împărat nu se putu împrieteni cu toţi ceilalţi fii de împăraţi, fiindcă cei mai mulţi erau năzuroşi, tembeli şi deşucheaţi; iară ei prinseseră pizmă pe dânsa pentru aceasta; şi, pentru că văzuse că împăratul o lua în nume de bine, îi purtau sâmbetele. Într-una din zile ea îşi găti bucate singură şi şedea la masă, când doi din ceilalţi fii de împăraţi veniră să o vază. Şezură deci cu toţi şi mâncară. Atât de mult plăcură acestor fii de împăraţi bucatele, încât îşi lingeau şi degetele când mâncau. O lăudară pentru meşteşugul de a face bucatele şi ziseră că de când sunt ei, nu mai mâncaseră aşa bucate bune. Cum se întâlniră aceştia cu ceilalţi fii de împăraţi, le spuseră că au fost la masă la fiul de împărat venit de curând, că au mâncat cum nici împăratul nu mănâncă şi că bucatele au fost gătite de dânsul.

Petre Ispirescu în Ileana Simziana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Boala" unui elev...

Toţi îi spun că e deştept,
Dar că suferă de-o boală:
Foloseşte toată mintea
Numai... "dincolo" de şcoală.

epigramă de Miltiade Ionescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filologică

Din gramatica română
Vorbele de reverenţă
Lui îi sunt la îndemână
Doar când cere audienţă!

epigramă de Miltiade Ionescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascensiune

Trecea drept om liniştit,
Vorbea rar şi cumpănit,
Când pe scenă a urcat
Vorbele... şi le-a uitat!

epigramă de Miltiade Ionescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de permeabili

Atât de permeabili,
încât zarea trecea prin gâtlejul nostru.
Atât de încremeniţi de frică,
încât ne purtam sufletu-n cârje.
Atât de micşoraţi,
încât ne târam sub un ceasornic
unde nimic nu arăta ora.
Atât de tăcuţi
încât pierdeam obişnuinţa
celor mai simple cuvinte:
"dragoste", "liliac", "zăpadă", "prietenie".
Atât de singuri.

poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradox

De la un pahar în plus
Toate se petrec pe dos!
Mintea o ia razna-n sus,
Restul corpului pe jos.

paradox epigramatic de Miltiade Ionescu din ziarul "Viaţa Buzăului" (30 iulie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muncitorul însă zise că mai bine ar fi să se ducă cu el în târg să-l dea pe bani, că tot şi-a pierdut el ziua de muncă, şi cu ce va prinde pe dânsul să ia niţel mălai. Toţi găsiră cu cale că aşa este mai bine să facă. Se duse deci cu oul în târg. Se aşeză şi bietul muncitor în rând cu femeile ce vindeau ouă. Umblau oamenii de colo până colo şi cumpărau mereu la ouă; dară la el nici unul nu venea. Se mira cum de nu-l întreabă şi pe dânsul nimenea de oul lui. În cele mai de pe urmă, iacă un neguţător chiabur că vine şi la dânsul.

Petre Ispirescu în Cei trei fraţi împăraţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ateii

Ce curioşi îmi par ateii
Sfidând pământul, cerul, veacul,
Imploră-n disperare zeii
Atunci când văd c-au dat de dracul.

epigramă de Miltiade Ionescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce să fie, ce să fie?!

Un "cântec" de cimpoi, ţambale,
Că vin alegeri zis locale.
Se pregătesc mii de pocale
Dar cine le va bea-nurale?!

epigramă de Miltiade Ionescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul în tranziţie

Eram tare supărat
Că să râd n-o să mai pot,
Da-n tranziţie-am aflat
Că de râs e peste tot.

epigramă de Miltiade Ionescu din ziarul "Viaţa Buzăului" (30 iulie 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

dragoste (vezi şi iubire)

Dragostea

La şaisprezece ani e vis!
La douăzeci - un drum deschis!
La patruzeci e nebunie!
La şaptezeci - o comedie!

definiţie epigramatică de Miltiade Ionescu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfetnicul era aşa de mândru încât atunci când vreunul mai mic decât el îndrăznea să vorbească cu dânsul sau să-l întrebe ceva el spunea numai atât: P! Adică asta şi cu nimica era totuna.

Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exorcism

Cântai atât de bine!
O, Doamne, cum cântai!
Se deştepta în mine
Tot ce-i frumos în Rai.

În baru-acela magic,
La masa mea, pierdut,
Simţeam un iz de tragic
Ce se cerea băut.

Dar vocea ta – ce voce! –
M-a tras, cumva, la sorţi,
Dorind să mă disloce
Din lumea celor morţi.

Resuscitat pe bune
Şi chiar extaziat,
Vedeam perfecţiune
În tot ce-ai arătat.

Dar, cum să spun, efectul
La tot ce îmi cântai,
Se difuza. Cu-aspectul,
Clienţii atrăgeai.

Privirea ta blajină,
Îi mângâia pe toţi,
Iar barul din grădină
A devenit... de hoţi.

De hoţi de inimi, sigur,
De-o inimă: a ta.
Eram puţin nesigur:
Cui, oare, o cânta?

Ceva ţipa în mine
Mai rău ca-n exorcism
Când te-am privit mai bine
În ochi: aveai strabism.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S.O.S. Epigrama

Cărţi grămadă, perle noi
Au îmbogăţit cultura
Şi-astăzi vine-ntr-un şuvoi
Alt "produs": Maculatura.

epigramă de Miltiade Ionescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei eleve

În oglindă se răsfaţă
Câte-o oră şi ceva,
Restul timpului învaţă...
Arta de a se machia.

epigramă de Miltiade Ionescu din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Găseşte un serviciu care să îţi placă atât de mult încât să vrei să îl faci fără să primeşti bani, apoi fă-l atât de bine încât oamenii te vor plăti să nu te opreşti.

Terry L. Paulson în Avantajul optimismului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!