Idilă
Cu nostalgie și regret,
Când plec la orele târzii,
Îi las iubirea amanet...
S-o pot lua a doua zi.
epigramă de Petru Chira din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Și plec...
Te las de azi cu labirintul
În care-ți place atât de mult
Și plec acolo unde vântul
A dus iubirea mai demult.
Te las... Rămâi doar amintirea
Pe care nu mi-o mai doresc,
Și voi lăsa pe veci iubirea
În cufărul cu nefiresc.
Te las să fii doar călătorul
Ce-a locuit fără bilet,
Acolo unde-asteaptă dorul
Când geana-i udă de regret.
De azi îmi ești doar poezia,
Ce-am scris-o-n nopțile târzii,
Când mă jucam cu fantezia,
Visând la basme străvezii...
poezie de Dorina Omota din Dincolo de tăcere
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Horticultorul
Foarte mulți sunt de părere
Că din flori, la ani târzii,
Dumnealui face avere,
Iar nevastă-sa copii.
epigramă de Petru Chira din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Optică
Cu glas de vis și ochi de stea,
Observ, cu zilele ce trec,
C-o bucură prezența mea
Dar mult mai mult atunci când plec!
epigramă de Petru Chira din ziarul "Viața Buzăului" (27 mai 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie
peste fiecare clipă petrecută
într-o lume ce-o credeam iubire
s-a lăsat o nostalgie așternută
peste colț de suflet și de fire
... nostalgie, nostalgie, nostalgie
Înrămată în formele tăcerii
nu -mi mai lua din clipele uitării
vamă în favoarea veșniciei...
nostalgie, nostalgie, nostalgie
sentiment al naibii de himeric
cu sclipiri de negru cu isteric
pe albastrul pur al nebuniei...
nostalgie, nostalgie, nostalgie
soră dreaptă cu melancolia
lacrimă curgând pe isteria
unei stânci de albă gelozie
nostalgie, nostalgie, nostalgie...
poezie de Iurie Osoianu (4 iunie 2012)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui confrate
Se crede totul sau nimic,
Dar, judecându-l după poantă,
Mă simt tentat, ca bun amic,
Să merg pe-a doua variantă.
epigramă de Petru Chira din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Felinar sclipitor
Dacă
ar fi o clipă roz,
inserată,
între orele negre,
apoi orele ar fi gri...
după o altă clipă albastră
orele ar fi albe, etern,
atunci acest program ar fi
/o iluminare/
dar cum orice culoare a clipei
se desparte în mii de nuanțe,
îndepărtate,
nu este decât
/regret/
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu și Sfântul Petru
Suntem urgisiți de soartă,
Ca să fim la posturi, spirt:
El să stea la Rai la poartă,
Eu la porțile de Birt.
epigramă de Petru Chira din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Inocența seamănă din multe puncte de vedere cu paradisul pierdut. N-o descoperim decât prin nostalgie, după ce am pierdut-o, ca și copilăria. Ce știu despre inocență inocenții? Ce știam despre paradisurile candorilor când locuiam în ele? Mă tem că mai nimic. Copilăria și inocența sunt descoperiri târzii, când amintirile și greșelile își alungesc umbrele. Ni le apropiem prin regret. Nemaiavându-le, știm ce am pierdut. Nu e tema copilăriei o obsesie a maturilor? Și poate că anumite lucruri trebuie să le pierdem ca daruri pentru a le cuceri ca virtuți. Trebuie să ieșim din copilărie pentru a o iubi.
Octavian Paler în Un muzeu în labirint (Istorie subiectivă a autoportretului), Victoria învinșilor
Adăugat de Dan Nicorescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ședințomanie
Și voi, în orele târzii,
V-ați întrebat, măcar o dată,
De ce, când "ordinea-i de zi"
Ședința ține noaptea toată?
epigramă de Grigore Lupescu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra ta vrăjită
Când vânturile toamnei se întorc haine,
cu frunze arămii desprinse din copaci,
adusă de un dor ai vrea să mă împaci,
la orele târzii, când somnul nu mai vine.
Apari pe geana înserării, neschimbată,
alungi himerele cu zâmbetu-ți calin,
minuni cerești mi-aduci în orele ce vin,
iar îngerii din cer coboară deîndată.
Cu harul sfânt m-ating necontenit pe față,
simt mângâierea lor, din ce în ce mai mult,
adorm,... și din adâncul viselor ascult
cum umbra ta vrăjită-mi curge peste viață.
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de ugalen

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra ta vrăjită
Când vânturile toamnei se întorc haine,
cu frunze arămii desprinse din copaci,
adusă de un dor ai vrea să mă împaci,
la orele târzii, când somnul nu mai vine.
Apari pe geana înserării, neschimbată,
alungi himerele cu zâmbetu-ți calin,
minuni cerești mi-aduci în orele ce vin,
iar îngerii din cer coboară deîndată.
Cu harul sfânt m-ating necontenit pe față,
simt mângâierea lor, din ce în ce mai mult,
adorm... și din adâncul viselor ascult
cum umbra ta vrăjită-mi curge peste viață.
poezie de Corneliu Neagu din volumul de versuri Poeme peste timp (2020)
Adăugat de Corneliu Neagu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra ta vrăjită
Când vânturile toamnei se întorc haine,
cu frunze arămii, desprinse din copaci,
adusă de un dor, ai vrea să mă împaci,
la orele târzii, când somnul nu mai vine.
Apari pe geana înserării, neschimbată,
alungi himerele, cu zâmbetu-ți calin,
minuni cerești mi-aduci, în orele ce vin,
iar îngerii din cer coboară deîndată.
Cu harul sfânt m-ating, necontenit, pe față,
simt mângâierea lor, din ce în ce mai mult!
Adorm!... Și din adâncul viselor ascult
cum umbra ta vrăjită-mi curge peste viață.
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de ugalen

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra ta vrăjită
Când vânturile toamnei se întorc haine,
cu frunze arămii desprinse din copaci,
adusă de un dor ai vrea să mă împaci,
la orele târzii când somnul nu mai vine.
Apari pe geana înserării, neschimbată,
alungi himerele cu zâmbetu-ți calin,
minuni cerești mi-aduci în orele ce vin,
iar îngerii din cer coboară deîndată.
Cu harul sfânt m-ating necontenit pe față,
simt mângâierea lor, din ce în ce mai mult,
adorm... și din adâncul viselor ascult
cum umbra ta vrăjită-mi curge peste viață.
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de Corneliu Neagu

Comentează! | Votează! | Copiază!
După cum le cere interesul
Cei aleși, pe metereze,
La mijloc când sunt arginții,
Deși-n gură au proteze,
Țin de post, vârtos, cu dinții!
epigramă de Petru Chira din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Personal, mi-am pus întrebarea dacă să plec sau nu în Germania cel puțin de două ori: în liceu, când foarte mulți dintre colegii mei și-au pus această întrebare, când și-au dorit să plece. Atunci răspunsul meu a fost că nu, nu vreau să plec. Pur și simplu, nu am văzut niciun motiv pentru care să plec. A doua oară mi-am pus întrebarea după Revoluție, când majoritatea sașilor au și plecat, nu doar și-au dorit. Chiar au plecat. N-am vrut nici atunci să plec. Decizia mea a fost de fiecare dată, să rămân aici, chiar dacă părinții și sora mea plecaseră.
Klaus Iohannis în Pas cu pas (2014)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
nostalgie, nostalgie, nostalgie
sentiment al naibii de himeric
cu sclipiri de negru cu isteric
pe albastrul pur al nebuniei...
catren de Iurie Osoianu (3 iunie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Explicație
Un soi ciudat de aventură
Ne ține astăzi dezbinați;
Eu nu mă las de băutură,
Ea nu se lasă de bărbați.
epigramă de Petru Chira din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui chefliu
Pe la orele târzii,
Când prea tare te dispui,
Mai întâi spui tot ce știi
Și-apoi nu mai știi ce spui.
antimetabolă epigramatică de I. Berg din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceasornicul meu
Am un Longines. Ceas excelent!
N-a stat un an nici un moment.
Odată doar a stat - regret -
A stat... la Marcu - amanet!
epigramă de George Ranetti
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Actorul
Ca un jalnic epilog
Își găsește-acum pretextul,
Cu nevasta-n dialog
Tot mereu își uită textul.
epigramă de Petru Chira din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!