M-aş mira

M-aş mira, mira-m-aş mult
Să nu pot să-ţi mai ascult
Mersul lin, vioi şi unic,
Prin leagănul lui s-alunec,
Molcom, rar, ca un refren
Din culoare şi polen.

M-aş mira, mira-m-aş foarte
Să nu-ţi pot trimite carte,
Carte bună - şi-un gând bun -
Cu pecete de străbun,
Să nu te ştiu ocolind
Versul dulce de colind.

M-aş mira, mult m-aş mira
De cumva te-ai supăra
Că ţi-am pus la căpătâi
Dintre doruri cel dintâi,
C-am adus de pe Rarău
Stele pe la pragul tău.

Nu-i a bună, nu-i a bună
Că te uiţi mereu la lună;
Eu-s aici, mă ştii, ne ştim
Dintr-un ceas de vis sublim.
Doar puţin şi plec din nou,
Din ecou în alt ecou.

poezie de George Drumur din Neodihna cuvintelor (1986)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A te mira de toate este, desigur, o prostie, şi a nu te mira de nimic e mult mai frumos şi, cine ştie de ce, este recunoscut de bonton. Dar e prea puţin probabil să fie aşa în realitate. După părerea mea, a nu te mira de nimic e o prostie mult mai mare decât a te mira de toate. Pe deasupra, a nu te mira de nimic e aproape acelaşi lucru cu a nu stima nimic. De fapt, prostul nici nu ştie să stimeze.

Dostoievski în Jurnal de scriitor (1873)
Adăugat de Iorgu Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corăbii fără norduri

Nu te mira, iubirea mea, nu te mira,
Intrăm în iarnă, aşa cum ştim, cu stângul,
Mi-a îngheţat suflarea-n gând, cu ea,
Infimul colţ de rai, ce mă păzea mărunt, nătângul.

Nu te mira, iubirea mea, nu te mira,
Că mai vibrează încă febre-n gleznă,
Atât mi-a mai rămas din ea,
Şi-n talpa zilelor, spulber de beznă.

Nu te mira, iubirea mea, nu te mira,
Prea mult ne arsem, împreună,
Păcate în războiul celui ce lua
Sclipiri din pieptul celuilalt, de lună.

De stângăcii preaplini, ai lumii negre, prizonieri,
Unicei păsări de nepradă, chinul...
Nu te mira privighetoarea mea din ieri
Că te asemui cu pelinul.

Corăbii fără norduri, cu ancorări viclene,
Intrăm în iarnă-ngheţuri, cu polii fruct de nea,
Cu duhul din lumine, căzut pe nori, de lene,
În dorul lung ne stingem, nu te mira, că-i iarnă grea!

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea de azi, nu m-aş mira dacă s-ar spune şi despre un nap că e sexy doar ca să se vândă.

citat din Angela McNamara
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte bună

Stau pitit zilele să apari licurind,
Să te păzesc în alb căuş de lună,
Să-ţi iei din poleitu-i de argint
Noapte bună!

Te aştept să calci pe drumul către casă
În amurgu-n ciripituri mii, pe strună,
Să-ţi iei din zborul păsării... Crăiasă,
Noapte bună!

Pândesc la colţuri să nu am rival
Când singură ieşi, nu cumva să-ţi spună
În locul meu cu atâta drag, sideral
Noapte bună!

Stau bec aprins în al tău abajur
Şi nu mă sting de-l stingi cu fină mână;
Să-ţi fiu pururi lumină... Îţi conjur
Noapte bună!

M-aş tot încovoia până-n inel pe deget
Şă-ţi intru-n inimă ca o cunună
De diamant; ce m-aş topi, nu preget...
Noapte bună!

În visul cel mai scurt să-ţi fiu, aş vrea
Să dorm doar o secundă împreună;
Eu soare cald, tu luminată stea...
Noapte bună!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autumnală

Dup-atâta tulburel,
Ce-ai băut mai jos, la cramă,
Eu nu m-aş mira, defel,
Din Fiat să faci... pastramă!

epigramă de Traian Conciatu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minunile chirurgiei moderne

Cum lumea asta e pe dos,
Nu m-aş mira, de bunăseamă
Ca-n rândul sexului frumos,
Să-l văd şi pe Jean- Claude Van... Damă.

epigramă de Ica Ungureanu din revista "Uniunea Artelor"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi alegeri pentru cei de la putere

Cei ce compun înalta clasă
Atât de prost au guvernat,
Că m-aş mira din nou "să iasă"
De-acolo de-unde i-am băgat!

epigramă de Ioan Frenţescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-aş naşte

M-as naşte-un cuvânt pe buzele tale
Sau litera vie ce-n minte-o striveşti
Vocală, consoană, sau semn de-ntrebare
Când gura deschizi, mereu să rosteşti.

M-aş naşte un vis peste sufletul tău,
Speranţa să-ţi cauţi mereu lângă mine,
Iar visul de-i bun, sau chiar de e rău
Să lase plăcerea să-ţi curgă prin vene.

M-aş naste un val, în inima ta
Cu flux şi reflux mereu să te-ating
Când marea cea tristă tributul şi-l vrea
Doar eu printre valuri, la piept să te strâng.

M-as naşte culoare de-ai ştii s-o priveşti
Din ploaie şi soare un sfânt curcubeu
Lumina, căldura şi tot ce-ţi doreşti
Găseşte-o-n nuanţa din sufletul meu.

M-aş naşte solfegiu din note-mpletite
Pe clape-n balade, de-ai ştii să mă chemi
Sonete şi valsuri, cântate-ori rostite
Oooo, muz-a iubirii, de-ai ştii cât însemni.

M-aş naste din toate şi te-aş aduna
Deşi ştiu că-n mine tăcerea nu poate
Din tot ce cuprinde-n destin steaua ta
Decât să-mi transforme un vis în ne/noapte

Şi chiar de m-aş naşte de-o mie de ori
Prin doruri din noapte, strigate-n pustiu
Constanta din linii-ntrerupte-n fiori
Eu, punctul şi virgula, şti-voi să-ţi fiu.

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

a se mira

A te mira înseamnă a exista.

definiţie aforistică de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mine, mie, redă-mă

dacă aş fi om, m-aş arăta oglinzilor rugându-le să mă descojească de uscăciune
să mă desferece de minciună şi să mă redea curat ca pruncul
unei alte lumi în care să-înfloresc

dacă aş fi cuvânt m-aş scoate din toate dicţionarele
m-aş curăţa de toate sensurile nedorite
şi m-aş întoarce-n lume primenit şi lămurit

dacă aş fi gând m-aş ghemui strângându-mă până la nefiinţare
m-aş arunca în nemărginirea iubirii şi curăţat
m-aş întoarce printre celelalte gânduri

dar Doamne, ce să facă un om neom, cuvânt necuvântat şi gând negândit?
Quo vadis Domine?

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E atât de frig

că m-aş putea ascunde
între palmele tale
fără să ştiu câte zile au trecut
şi câte nopţi am strigat
să mă arunci
până la marginea lumii
ca pe un adevăr
de care te împiedici mereu

şi până la urmă
până la urmă
eu m-aş vindeca de tine
şi toată nebunia asta trăită
ar rămâne îngropată adânc
în sufletul meu
în sufletul tău
nu-i aşa
spune tu
nu-i aşa
că m-aş putea ascunde
între palmele tale
fără să-mi rosteşti numele
doar să mă guşti
şi să-ţi placă
nu-i aşa
spune tu
nu-i aşa

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ai fi

De-ai fi tu pasăre, eu ţi-aş fi zbor,
Din cale-ţi, aş alunga orice nor,
Nedespărţiţi şi ne-ntinaţi de lume,
Am duce-o viaţă pură, fără nume.

Dac-ai fi soare, m-aş aşterne cer,
Să străluceşti, ca unic giuvaer,
M-aş bucura de tine-o veşnicie,
Să-mi dărui măreţia-ţi numai mie!

De-ai fi ocean, eu ţărm aş vrea să-ţi fiu,
Ca veşnic lângă mine să te ştiu;
Tu mi-ai cânta, cu valuri şi sirene,
Ţi-aş fi ecou, pân' la sfârşit de vreme!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamna profesor McMonagall: Va fi faimos - o legendă - nu m-aş mira ca in viitor ziua de azi să fie cunoscută ca Ziua Harry Potter - se vor scrie carţi despre Harry - toţi copiii din lumea noastră îi vor cunoaşte numele.

replică din Harry Potter si Piatra Filozofala, scenariu de J.K. Rowling (2015), traducere de Florin Bican
Adăugat de Patronic Roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

peste un timp
un alt timp
va deveni netimp
al aşteptărilor mele

de ce m-aş mira să văd
atâta risipă de frunze?

bat caii iernii în geam
cu potcoave de cimbru uscat
lent la soare
bat
doi bănuţi de argint
legaţi de glezna subţire

mi-e toamnă de frigul din noi
şi de gustul de must

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vom mira împreună

Nemaiauzite întâmplari îmi secară
liniştea inimii. Unde-aş putea lăsa toamna
cu surâsul ei veşted ruginit de iluzii?
Bat clopotele sunetului în rana sărutului
femeile pleacă, drumurile se rup sub paşi
se înmoaie genunchii sub greutatea gândului.

Nu mai ştiu pe unde te-am căutat
să-ţi spulber îndoielile cu mângâierea somnului,
să căutăm copacii cu stele pe ramuri,
unde locuiesc pietrele îndrăgostite de mersul tău
şi verdele putred ne umple amurgul.

Prin clipa de-ntuneric trec păsări,
singur îmi beau neliniştile şi plec
unde ochii şi atracţia femeii mă cheamă
să împlinesc dorinţele buzelor ei,
sânii copţi să-i ascund în pieptul meu.

Se vor apropia de inima aprinsă
noaptea ne va şterge de temeri memoria
ne vom mira împreună
cum alunecăm în tipare de plumb.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (24 octombrie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăind un vis urât

M-aş contempla, dar nu mă văd
Că eu sunt umbra nimănui,
În jurul meu e doar prăpăd
Şi morţii dănţuiesc hai-hui.

M-aş admira, dar nu exist,
Sunt abur violet, nociv,
În mine zace duhul trist
Că-s mortul cel mai longeviv.

M-aş pune-n cartea de poveşti,
Cu-a mea privire autistă,
Să poţi cândva să îmi citeşti
Un testament ce nu există.
...
M-aş face drac sau Dumnezeu,
Sau poate iad, sau Paradis,
Dar nici nu ştiu, am fost un EU,
Sau poate-i doar un simplu vis

poezie de Nicolae Bunduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-aş îmbăta de ziua mea

M-aş îmbăta de ziua mea,
Mi-aş îmbăta singurătatea
Şi soarele l-aş îmbăta,
Mi-aş face criţă puritatea

Şi-aş tăvăli-o nopţi la rând
În spume dense de şampanii,
Cu îngeri beţi colaborând,
Să-i facem dragostei campanii.

M-aş îmbăta, dar n-am amici,
Niciunul nu-i să bea cu mine!
Doar muşuroiul de furnici
Şi-un roi de viespi sau de albine?!

Nici diferenţe nu mai fac
În tot ce mişcă, tot ce zboară,
Aghesmuită vreau să zac
Să-mi cârâie la cap o cioară.

M-aş îmbăta, de ce să nu?
M-aş îmbăta pentru senzaţii,
M-aş îmbăta cu eu şi tu
Şi-apoi să ne pupăm ca fraţii.

Să n-am habar de ce iubesc,
De ce-i aşa frumoasă viaţa,
Să uit de ce îmbătrânesc,
De ce îmi fură anii hoaţa,

M-aş îmbăta, dar n-am cu ce!
Prin aer zboară sticle sparte,
M-aş îmbăta cu orişice,
Dar nu mi-am pus nimic deoparte.

M-aş îmbăta cu-adevărat,
Căci doar o dată, nu se pune,
De tot ce sunt, despovărat,
Să fiu, m-aş îmbăta pe bune.

Aduceţi vinul cel mai vechi,
Să bem de ziua mea, cu toţii,
Să tragem ţara de urechi,
Să nu mai tolereze hoţii.

M-aş îmbăta, m-aş îmbăta,
Căci adevărul e-n beţie,
M-aş îmbăta de ziua mea,
Aş bea cu tine, Românie,

S-avem iar fluturi în stomac,
Idei năstruşnice, zălude,
Să ne-mbătăm, că e de leac,
Cu prieteni şi duşmani şi rude.

M-aş îmbăta, aici, sub nuc,
Cu frunzele de toamnă brună,
Însingurată ca un cuc,
M-aş îmbăta cu suc de prună.

V-aştept să umplem locul tot
Într-o beţie-autumnală;
Avem cu toţii drept de vot
Pentru o ţară terminală!

M-aş îmbăta adeseori,
Ca să nu mai disting mizerii
Nici vameşi, nici violatori
Nici nedreptăţile, puzderii.

Şi uite-aşa să ne-mbătăm
Ca delincvenţii, pân la vomă,
Poate curaj am căpăta,
Sistemul să-l băgăm în comă.

Şi totuşi beau de ziua mea
Veninul pur al nedreptăţii,
În suc amar de foi de stea,
(Nectarul care-l beau poeţii).

poezie de Emilia Amariei din Arena cu fluturi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forma extremă a vegetarianismului este veganismul crud (raw-veganismul), în care se consumă doar alimente nepreparate, pe care nu le-a atins focul. Aceşti vegani resping binefacerile focului. Ei ar refuza darul lui Prometeu, care a furat focul de la zei şi l-a dăruit oamenilor. Nu m-aş mira dacă extremismul lor ar merge până acolo încât să spună că ar fi mai bine să locuim în peşteri neîncălzite şi neluminate, ca cei mai primitivi dintre oamenii primitivi, pretextând că asta este viaţa cea mai sănătoasă.

George Budoi în Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 aprilie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Promisiune proprie

Aş vrea să mă restrâng celule
Ce m-am pierdut în timp, risipă,
Să mă reîntorc printre ovule,
Să plec din nou din start... O clipă.

M-aş proteja de gaspiaj,
Aş face totul un întreg.
N-aş mai fi simplu derapaj...
M-aş face piese, să mă dreg.

M-aş îngriji bucăţi de mine,
Nu m-aş lăsa din nou, uzură
La mâna altor-zis destine...
N-aş fi doar ultima frântură!?

Îmi caut cheile de genă
Să redeschid parcurs traseu,
Să fiu la moarte anatemă
Şi vouă, de exemplu... Zeu!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rană şi Leac

Ca ochii tăi ispită nu-i mai mare.
Vrăjmaşa pălmuire e un fleac.
Cândva m-ai sărutat şi-acum mă doare.
Azi de m-ai săruta m-aş face Leac.

La telefon te caut totdeauna,
Sună inexistent de-un sfert de veac.
Bolesc de al tău chip, o ştie luna,
Azi de m-ai săruta m-aş face Leac.

Şi aş zbura la ceruri, să se vadă
Ce grea este ispita-n care zac!
Ieri, când mă-mbrăţişai, eram zăpadă.
Azi de m-ai săruta m-aş face Leac.

Un leac ce vindecă orice-ntristare!,
Orice singurătate din iatac.
Azi ştiu: cine te vede---dă în floare.
Azi de m-ai săruta m-aş face Leac.

Ispite multe am, din zori în noapte,
Dar fără una m-aş simţi sărac.
Şi-l rog mereu pe Dumnezeu în şoapte
Să nu te ia din mine, să-mi fii Leac!

poezie de Traian Vasilcău (29 martie 2019)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!