
Din orișice iubire dorințe vechi răsar:
În zori de zi amurgul revine parcă iar
Paharnice, ne toarnă în primăvara nouă
Străvechiul vin al toamnei ce scânteie-n pahar.
rubaiat de Ion Pillat
Adăugat de Girel Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Îmi plânge vinul din pahar
pe melodii cu vers posac,
mă arde vinul în stomac,
pe melodii cu dor și haz,
mă unge vinul pe grumaz.
când traiu-n cântec este greu,
îmi toarnă vinul Dumnezeu,
când te doresc, fără ocol,
îmi toarnă vinul dracul gol.
pe melodii cu ritmuri noi,
ajungem, împreună, goi,
când n-am în casă musafiri,
îmi curge vinu-n amintiri.
pe melodii cu ritmuri vechi,
mi-ajung trei sfaturi la urechi,
să bei, să cânți, să te distrezi,
că viața-i scurtă. nu mă crezi?
pe melodii de la nuntiri,
mă cheamă vinul de te miri,
pe repertoriul funerar,
îmi plânge vinul din pahar.
poezie de Ionuț Caragea din din volumul în pregătire Căutătorul de amintiri (17 iunie 2022)
Adăugat de Ionuț Caragea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec bacovian
amurgul cade violet din bolți
iar mâna toamnei, parcă descărnată,
stă sprijinită-n parul unei porți:
"mai naște-te, Bacovia, o dată! "
calcâiul crapă-n mersu-i ca de plumb.
asfaltul nopții-l trage-un car pe roată.
în lac se pierde luna, ca un bumb:
" mai naște-te, Bacovia, o dată! "
doar umbra pietrei lângă albe flori
adăpostește-o ultimă agată.
coboară cerul pe pământ în zori:
"mai naște-te, Bacovia, o dată! "
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe fuioare de dor
am răbdare ca iarna aceasta să treacă
să vină primăvara cu minuni în brațe
se dezmorțesc grădini când gerul pleacă
seva pământului pătrunde sub scoarțe.
cînd înfloresc magnoliile îngerii zâmbesc
și mugurii răsar plini de uimire
și parcă toate visele se împlinesc
pe valul speranței în marea de iubire.
când liliacul se îmbracă-n flori
și lalelele vorbesc despre minuni
e real spectacol dansul dintre sori
peste arborii gătiți cu cununi.
aștept primăvara pe fuioare de dor
să valsez cu zefirul pe al ierbii covor.
poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pleacă iarna...
Pleacă iarna zdrențuită, se pierde în vârf de deal,
Din frunzișul toamnei triste răsar veseli ghiocei,
Primăvara lin coboară în ținutul meu natal
Dând semnalul deșteptării în alai de clopoței.
Curg zăpezile topite clipocind în dulce val,
Colți firavi de iarbă verde dau culoare pajiștei,
Pleacă iarna zdrențuită, se pierde în vârf de deal,
Din frunzișul toamnei triste răsar veseli ghiocei.
Râul dezmorțit se mișcă mângâind rănile-n mal,
Pe-o colină-nmiresmată bănuți roșii, gălbenei,
Liniște aduc privirii țesută-n covor floral,
Soarele cu raza-i blândă încălzește anii mei,
Pleacă iarna zdrențuită, se pierde în vârf de deal.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Melancolie de toamnă
ce tristă e grădina fără flori
și arbori parcă dârdâie de frig
vântul răvășește cuiburi de cocori
din depărtare primăvara o strig.
pe casă cioara croncăne melodia sumbră
parcă poftește la plăcinta cu dovleac
între două lumini eu mă simt o umbră
vreau la melancolie să-i găsesc un leac.
fumurile toamnei au pornit hai hui
la focul din sobe se fac șezători
se-mprăștie prin case arome de gutui
în sufletul meu se strecoară ardori.
scriu romanța toamnei pe miezul dorului
căci vara m-a umplut cu sublime candori.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg
Într-o țară mare și întinsă
amurgul este de asemenea mare și întins,
lămpile se aprind una câte una,
asemeni toamnei amurgul se întinde peste tot.
Toți oamenii și-au închis gura;
ridicați-vă, voi, cei morți,
pentru că amurgul este un vis
tăcerea și-a dobândit întreaga puritate.
Îmi amintesc iarăși niște nume,
fiecare din ele semnalează
o experiență unică
din care sunt constituite Paradisul și Infernul.
Amurgul cuprinde pământul.
Îmi întind mâna, iar cineva mi-o strânge-n mâna lui
ori de câte ori cade amurgul cineva
bate încetișor la ușa mea.
poezie de Xi Chuan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Violet-e
Lasă-mă să mă gândesc...
Casa roz, strada albă, cerul bleu și oamenii violet.
Sau indigo?
Acoperișuri de turtă dulce și ferestre de diamant.
Mâinile transparente și gândurile de cireș.
Pantofii de sticlă pisată și umbrele de lumină.
Doar portretele văd și aud totul.
Ți-am spus:
Zăpada ascunde secrete.
Le transformă în violete primăvara.
Și ideile răsar așa cum răsar violetele primăvara.
Stai un pic, mi-ai dat un secret sau o idee?!
poezie de Cezara Fantu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Inele obosite
Există dorința de-a reveni, de-a iubi, de-a nu dispărea niciodată
și există dorința de-a muri, dorințe purtate de doi
curenți potrivnici între care nu-i un istm să-i despartă.
Există dorința unui sărut cât Viața și-ntreaga-i cuprindere,
care se termină-n sahara unei agonii complite,
ca o sinucidere!
Există dorința de-a... nu avea dorințe, Hristoase;
te arăt cu degetul meu sinucigaș și de-aceea deicid:
există dorința de-a nu fi avut o inimă-n piept, ci doar oase.
Primăvara revine, revine pentru a pleca. Iar Dumnezeu,
arcuit peste timp, se repetă pe sine însuși și trece, trece
cărând în spate coloana vertebrală a întregului Univers.
Când tâmplele-ndură bătăi lugubre de tobă, dureroase,
când visul încrustat pe jungher doare,
există o dorință care se vrea scrisă-n acest vers!
poezie de César Vallejo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de schimb
leagănă-te, frunză de arțar
în amurgul toamnei când mă plimb.
timpului, un nemilos șperțar
te ofer ca pe un ultim schimb
pentr-o legătură de zețar,
pentr-un cântec, pentru-al vieții nimb.
leagănă-te, frunză de arțar,
în amurgul toamnei, când mă plimb.
lutul strânge cuibul de scorțar.
inima în piept e un corimb.
leagănă-te, frunză de arțar
și înșiră orele pe limb!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe vechi, viziune nouă
"Minte scurtă, poale lungi",
Însă, după moda nouă,
Mai departe poți s-ajungi,
Dacă-s scurte amândouă!
epigramă de Georgeta Vătavu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul toamnei
mă rostogolesc prin câmpul de lavandă
hainele se îmbibă cu parfumul suav
n-am mai trăit frumoasă sarabandă
timpul este receptiv, cucernic, brav.
soarele e blând și orele au gust
sorb elixirul toamnei ca tot omul
visul se îndulcește cu un pahar de must
prind rădăcini peste veacuri ca pomul.
vântul împrăștie arome peste dealuri
și cântece vestește din grup de ceterași
se umple lumea mea cu terne idealuri
pe drumuri de iubire se fericesc nuntași.
râuri de împlinire curg valuri după valuri
azi scriu poemul toamnei pentru înaintași.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu primăvara la cafea
Mă invită primăvara la cafea
Făcută din toate boabele de rouă
Are cești roșii, din floare de lalea
Și o aromă, dintr-o iubire nouă.
Simt toată dragostea din lume
Când o beau cu zefirul dimineții
Are un gust al nu știu cui anume
Al fericirii sau... poate al vieții?
Ea-mi povestește de iubirea ei
Pe care vrea Soarelui să i-o fure
Este grăbită să-și cumpere cercei
Și pleacă după doruri, prin pădure
Cireșul are mireasmă de iubire
Și stă îmbrățișat cu primăvara
Vin fluturi albi, să-mi dea de știre
Că vor cânta cu mine, toată vara!
poezie de Lucia Guriță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Turnătorii
Crâșmarii toarnă apă-n vin,
Artiștii toarnă bronzul fin,
Cei iubăreți copii, chiar gemeni,
Iar unii-i toarnă pe-ai lor semeni.
epigramă de George Budoi din Cinstea și necinstea (12 martie 2014)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâine, în zori
Mâine, în zori, când câmpul se deschide în lumină
Voi fi pe drum. Vezi, știu că-ți este dor de mine foarte
Și că m-aștepți. Voi traversa păduri cu miros de rășină,
Voi trece munții, nu mai pot de tine sta departe.
Voi merge făr-a vedea nimic, cu gândurile mele,
Singur, făr-a auzi nimic în jur și neștiut de nimeni,
Încovoiat, cu pumnii strânși, dincolo de toate cele,
Zi sau noapte pentru mine vor fi totuna, fiind asemeni.
Nu voi privi cum amurgul toarnă miere pe pământ
Și nici cum, în zare, velele plutesc către Harfleur
Și, când voi ajunge-acolo, îți voi pune pe mormânt
Un buchet de călină verde și flori de cimbrișor.
poezie clasică de Victor Hugo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocea valurilor
Vocea valurilor nu încetează niciodată.
Vocea valurilor revine, se tot repetă.
Doar cântece vechi? Asta e tot ce știe marea?
Doar viguroase, vechi cântece?
Asta-i tot?
Vocea valurilor revine, se tot repetă
poezie de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu primăvara până-n tălpi
Hai, prinde-mă iubire în brațe
să-mi curgă primăvara până-n tălpi
flacăra să se joace-n lămpi
cântec să-mi rămână
în căuș de pălmi...
Strivește ochii toamnei agață-i de stele
când ceasul prea mă tic-tac-ticăie...
să simți iubire,
cum viața ne scapără
cum din săruturi
pe întreg pământul
verdele pe brațe iubite se cutremură
cum apele se încolăcesc spre soare
nisipului îi cresc aripi de acvilă
cântec de neiade pe noi murmură
Ridică-mă pe-amurguri lungi de cer
topește-mă-n săruturi... să nu pier
cu fir de dimineți coase-mă de tine
trece-mă prin tăiș de vămi
De-or să mă doară rănile iubirii prea tare
voi pune răsărit de muguri alintați
pe palme și-n uitări
cu bob de rouă de pe negrii struguri
Tu doar să mă îmbraci cu tine iubire
cu primăvara... până-n tălpi.
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsărit
Zori de zi, zori de zi, în lumină reînvii
Visul adormit în seară, ridicând o pânză iară,
Picurând arsura razei peste începutul frazei!
Zori de zi, zori de zi, roua-ntinselor câmpii,
Luminiș scăldat în rouă, cale veche, cale nouă...
Pe pământul-labirint, fericirile mă mint
Și mă-ntorc orice ar fi, tot la tine, zori de zi!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul bețivului (2)
E înebunit de băutură,
Toarnă berea pe gâtlej,
Deși e slab ca un gătej,
Un băutor fără măsură.
Soarbe ultima scursură,
Și se duce val-vârtej,
E înebunit de băutură,
Toarnă berea pe gâtlej.
Șterge cu șervetul bej
Sfânta "cuminecătură"
Și nu știe cu ce prilej
În pahar nu-i picătură,
E înebunit de băutură.
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul bețivului
E înebunit de băutură,
Toarnă paharul pe gâtlej,
Deși e slab ca un gătej
Că-i băutor fără măsură.
Soarbe ultima scursură
Și se tot duce val-vârtej,
E înebunit de băutură,
Toarnă paharul pe gâtlej.
Șterge cu șervetul bej
Sfânta "cuminecătură",
Dar nu știe cu ce prilej
În pahar nu-i picătură,
E înebunit de băutură.
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă pierd pe plaiuri vechi
Mă pierd pe plaiuri vechi de basm și de aramă,
Podgoria ma-mbie cu chiote la cramă,
în linuri tălpi desculțe se-ngroapă pan' la pulpe.
Ca frunza, roșcovana, din vite iese-o vulpe
Chefnind - și dupa ea fug puii dolofani,
O ia la ochi pandarul și-o dă în bolovani.
Pe blană-i înfloresc deodată maci de sânge.
Amurgul se pravale în zari, un clopot plânge,
Si vântul bate lin cu miros copt de struguri.
Pe drumurile toamnei se leagană în juguri
Boii blânzi cu truda-n trupuri și cu văzduhu-n coarne.
Si ziua - ziua de-astăzi - nicicând n-o să se-ntoarne.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!