Carusel (în loc de prolog)

Imprudent am pus culorile în morişcă
Şi le-am învârtit,
Le-am învârtit până la alb.
S-au dus de-a valma anii,
Amintirile, visele
Într-un tărâm de o culoare fără culoare.
Am vrut să mă opresc puţin, să strig la ele,
Dar şi strigătul s-a oprit în cascadă.
Torentul mi-a luat cuvintele neauzite
Şi le-a târât în marele infinit al mişcării.
O pălărie de paie, uitată la cişmea,
Şi plânsul meu de-acasă, s-au învârtit până la alb.
Un ghiozdan cu manuale,
În timp ce căscam gura la vitrină,
Şterpelit de cineva, s-a învârtit până la alb.
Vecinul bătut cu varga, la gardul cu sârmă ghimpată,
De soţia lui geloasă,
S-a învârtit până la alb.
Întâia senzaţie de înot şi întâia probă de înec
La ştrandul Bivol, s-au învârtit până la alb.
Rândunica mirosind a ploaie, şi albina a fagure,
Ticăind în palmă,
S-a învârtit până la alb.
Hei, carusel, cu căişori de lemn în horă,
Prinde mai repede,
Mai repede ceea ce se perindă.
Literele ce le-am citit la Democrit, în tinereţe,
Şi scenele văzute în dramele lui Shakespeare,
Amestecă-le într-o panoramă de umbre.
Palide umbre au rămas toţi anii mei,
Şi acelea abia înţelese de mine însumi.
Am alergat să desprind adevărul de minciună,
Fără să ştiu că ele dorm împreună,
Şi numai când se scoală din pat,
Observă că sunt personaje diferite.
Urneşte-te, carusel, încă o dată,
Memoria mea cu greu mai reţine ceva,
Cum nu mai reţine nimic floarea-soarelui
De lângă drum,
Bătută de arşiţe şi ploi,
Sprijinindu-se în cârja ei subţirică
Şi cu dinţii seminţelor căzuţi în pământ.

poezie clasică de George Meniuc (1986)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mai, toţi ai noştri muncesc în dijmă pe moşia prinţului, la fel ca la Plătărăşti. Vorbesc de ăia care-au rămas în sat şi s-au învârtit să nu plece pe front...

Fănuş Neagu în Îngerul a strigat
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat în şcoală despre discul lui Newton, care are toate culorile din spectrul curcubeului când se află în repaos, dar, când e învârtit, devine alb. Cum e corect să spui? Discul acesta este colorat sau alb? Dacă spui că este colorat, nu minţi, întrucât el este, într-adevăr, colorat când se opreşte. Dar nu minţi nici când spui că el e alb, pentru că, de câte ori e învârtit, devine alb. Aşadar, "Adevărul" cu "A" mare nu există. Există doar "adevăruri".

citat celebru din Octavian Paler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nadia

când a ridicat o bară de fier
la început a crezut că e nadia
s-a învârtit
în jurul pieţei până la miezul un
ei nopţi luminate cu telefonu

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caruselul inimii

Conjugă-mă într-un sărut
Să simt verbul a iubi
Cu bătăile inimii
In carusel pe un căluţ

Deasupra lumii in stele
De rochia ta învârtit
Pe curcubeu de buze
Să mă ridici infinit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În stil eminescian

Pe lângă dame fără soţi,
M-am învârtit mereu,
Şi am, acuma, fii, nepoţi,
Să fac... un ONG-eu!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măreţia nu e molipsitoare. Deşi m-am învârtit printre somităţi, am rămas tot mic.

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2010)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Păi, fie, dacă insişti... Când am plecat de la supercomputer eram într-adevăr răvăşit, dar nu într-atât încât să mă las copleşit de cele văzute. Însă din cauza asta, m-am învârtit într-una prin oraş, ca un tont, cu gândurile aiurea, sucind problema pe toate feţele, posibile şi imposibile; n-am ajuns la nici o concluzie, decât cea pe care tocmai ţi-am spus-o şi ţie, anume, mă voi lămuri direct cu ei, când vom ajunge acasă, pe Terra. Până atunci, abandonez orice încercare de a afla ceva în acest sens şi accept doar realitatea pe care o ştiu eu, adică aceea în care blondul e sigur tatăl meu; nimic altceva! Deci, din punctul meu de vedere, sunt un Enka şi aşa voi rămâne în continuare! Dar tot în acea zi, seara, în final am intrat într-un restaurant...
Mihai: Şi ai dat de Lia.
Lucian: Nu, de Maria. Blonda era acolo, la o masă, singură, fără Nick, aşa că m-am aşezat lângă ea, la masă. Şi ştii cum e ea, mereu un zâmbet, plină de voie bună, mi-a alungat cu felul ei de-a fi orice gânduri neplăcute, legate de mama, sau de oricine altcineva. Asta doar până când, da, a apărut şi Lia, împreună cu Sid. Au intrat tocmai în acel restaurant şi culmea, s-au aşezat la o masă, exact în faţa mea! N-am să susţin că s-ar fi aşezat intenţionat drept la acea masă, însă... I-aş fi văzut şi fără să vreau, fără să privesc în direcţia lor... Era de-a dreptul ridicol! Jenant! Blonda mi-a spus de multe ori să părăsim restaurantul, sau măcar să ne mutăm la altă masă, sau cel puţin să schimbăm locurile, ca să nu-i mai văd, dar eu, ca de obicei, încăpăţânat, nu şi nu! Ar fi trebuit să-i fi dat ascultare şi aş fi evitat ceea ce a urmat.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicule, să nu plângi!

Au venit ca să-şi revadă
În concediu, astă vară,
Copilul rămas în grijă
La bunicul de la ţară.

Bătrânul s-a-îmbolnăvit,
Respiră din greu, strănută,
S-a forţat când a tuşit
Şi s-a murdărit de spută.

Părinţii nu s-au grăbit,
Parc-au amuţit în glas,
S-au sucit, s-au învârtit,
Au strâmbat uşor din nas.

Copilul sări îndată
Cu privirea blândă, tristă,
Îi mângâie fruntea toată
Şi îl şterge c-o batistă:

-Bunicule, să nu plângi,
Îţi aduc puţină apă,
Inima de milă-mi frângi,
Tu îmi eşti mamă şi tată!

poezie de Nicolae Matei din Linişor lunecă luna
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

copilărie -
titirez învârtit pe
revista rebus

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia e stăpână pe conştiinţa sa. În orice moment se convinge că inocenţa ei se aseamănă cu un crin, chiar dacă o sută de fluturi s-au învârtit în juru-i şi chiar dacă au supt câteva picături din nectarul ei.

citat clasic din Paolo Mantegazza
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii au uitat

istoria la comanda stăpânilor
şi n-au scăpat nici ţipătul acela
simplu în cenuşiul materiei
din cutia lor craniană golită
profesorii lor s-au învârtit degeaba
atâţia ani pe lângă vidul periculos

au coborât cât de jos a fost necesar
pentru a nu înţelege realitatea
dacă trecutul nu l-au învăţat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învârtit pe roata olarului, pământul ţinteşte Steaua Polară şi devine obiect de artă.

aforism de Grigore Rotaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai mare parte dintre noi nu trăim o transformare cataclismică uriaşă. Nu, pentru cea mai mare pane dintre noi schimbarea apare ca un proces evolutiv de schimbări aproape imperceptibile. Pur şi simplu continuăm sa ne înghiontim în direcţia bună, formând unul sau două obiceiuri mai bune ici, colo, până ce, în cele din urmă, realizăm că ne-am învârtit în cerc o mare parte din viaţă.

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce folos că te-ai învârtit în această viaţă dacă nici măcar nu ai înţeles cine eşti şi ce vrei?

citat din Savatie Baştovoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinul

într-o noapte
un străin ne-a bătut la poartă
eram copil
era toamnă abia împlinisem patru ani
ai mei i-au dat să mănânce ceva
pâine cu brânză şi ceapă
apoi l-au culcat cu mine în pat
în camera mea
o cameră mică cu tavanul jos
fără lampă
doar o candelă aprinsă mereu
privită de afară ţi se părea că
fereastra era în flăcări
umbre alungite bântuiau dudul
din faţa casei lângă fântână
câinele a început să urle
sfâşietor la lună
şi toată noaptea nu am putut să dorm
i-am privit somnul
cum zgâlţâia patul şi casa
şi întunericul nopţii
mă înfricoşa
când s-a făcut dimineaţă
străinul i-a luat lui tata căruţa
şi caii şi pe mine sub braţ
de atunci nu mai ştiu nimic
despre ai mei
nici despre mine
ochii mi-au ars în plâns
până am orbit
anii s-au scurs precum clipele
până m-am stins
abia atunci a venit un înger
m-a luat de mână şi m-a dus
înapoi acasă la părinţii mei
era linişte şi fain
ca şi cum aş fi ajuns în rai

mult mai târziu am aflat
că mi-a fost dat străinul
şi că rostul lui a fost
să scrie pe sufletul meu nimicuri
cu litere reci cum a scris şi Nichita

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maşinăria zăpezii s-a stricat
omul de zăpadă fumează
aşa cică se simte bărbat
învârtit pe degete de-o rază

catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (1989)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul creaţiei

ai dezgropat un craniu bătrân
şi un mort tânăr ai descărnat
ai luat de la morgă
un ficat
un plămân
şi un ochi cu cataractă
ciroză
cancer
şi sifilis
ţi-am adus eu
pe caii roz ai lui Gauguin

le-ai împachetat într-o valiză
şi m-ai exilat să agonizez în insula asta
unde moneda mea
nu e cotată la casa lor de schimb valutar

neplătind factura la luceferi
voi orbi în flacără
vidanjează-mi canalele mânecii înfundate cu lut
nu-i vina mea
că n-a pus antioxidanţi olarul
când m-a învârtit pe roată
vidanjează-mi canalele mânecii
până nu se topeşte ceara picioarelor de scaun
şi voi rămâne spânzurat cu dragostea
şi diavoli pe mine zorzoane

mă trezesc
înainte să înoate sirena
în căderea mea de pace
sunt transpirat
din vis până la cuvinte
te târăsc
te arunc în cadă
şi îmi spăl sufletul cu tine
să nu-l stoarcem te rog
chiar dacă mai curge
o lacrimă
O lumină
un zâmbet
o grimasă
mai bine îl agăţ în cuvintele tale
deasupra ceştii
să picure în cafea
să se zvânte în fumul de ţigară

poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful unui bişniţar

Se odihneşte liniştit,
Chiar dacă nu i-a stat în fire,
Căci după tot ce-a "învârtit"
În fine, are-acoperire.

epitaf epigramatic de Mihai Teognoste din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venituri şi taxe

Guvernul nou, ce tura-vura,
A învârtit de-o vreme roata:
Salariul dă cu picătura,
În schimb ia taxe cu găleata.

epigramă de Mihai Haivas din Restituiri în patru rânduri
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele... zilele

Nu ştiu cum au fost zilele mele,
Dar până la una au ars, au ars.
Cenuşa lor mi-a rămas în palmă
A venit vântul şi a risipit-o,
Peste grădini înflorite a risipit-o.

Nu ştiu cum au fost nopţile mele,
Dar până la una s-au topit,
Ca zăpezile iernii s-au topit.
A deschis gura pământul, gura,
Şi până la una le-a înghiţit.

Nu ştiu cum a fost dragostea mea.
Poate dulce a fost, poate amară.
Poate-a durat o viaţă, poate numai o seară.
Timpul viclean a adus-o pe aripi,
Timpul viclean a venit şi-a luat-o.

Nu ştiu cum va fi moartea mea,
Dar n-o să vrea să fie blajină.
Prea am dorit-o, prea am urât-o,
Prea am chemat-o ca s-o alung,
Prea am chemat-o...

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!