
Un anonim din Craiova lui Cincinat
Maestre, dragă, ce mai vrei,
Nigrim ți-a spus un adevăr,
Încât îți vine să te iei...
Cu mâinile de păr!
epigramă de George Topîrceanu din Parodii originale
Adăugat de N Gârleanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Nigrim lui Cincinat
Suspinând pe la ferestre
Întristate madrigale,
Luna-i veselă, maestre,
Ca... chelia dumitale!
epigramă de George Topîrceanu din Parodii originale
Adăugat de N Gârleanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cincinat lui Nigrim (1)
De ce e tristă luna, oare,
În noaptea asta? Da, ghicim,
A ascultat la șezătoare,
O epigramă... de Nigrim!
epigramă de George Topîrceanu din Parodii originale
Adăugat de N Gârleanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei dudui
Trec zâmbete pe la ferestre...
Eu stau aici de-o zi întreagă
Și toți îmi spun mereu "maestre"
Și nimenea nu-mi spune "dragă"!...
epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cincinat lui Nigrim et Co
Talentul vostru,-ntr-adevăr,
S-a mărginit numai la păr,
Dar toată strălucirea mea,
Nu stă-n chelie, ci... sub ea!
epigramă de George Topîrceanu din Parodii originale
Adăugat de N Gârleanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Operei lui Nigrim
E crud să-ți fac un epitaf,
Prea ți-a fost viața scurtă ție,
Căci te-ai născut la tipograf
Și-ai răposat la librărie!
epigramă de Cincinat Pavelescu
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspuns unui amic care mă certa că fac atâtea epigrame lui Nigrim pe care l-am ucis cu cea dintâi
Ai fost nedrept, amice, când ai spus
Că pe Nigrim c-un vers l-aș fi distrus.
Un rol contrar în viață i-am jucat:
Nigrim era nimic, și l-am creat!
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspuns la poezia Poșta Redacției, de George Topîrceanu
Deși urâtă nu-s, maestre,
Cum vezi, o duc destul de prost
Că n-am pe lume niciun rost,
Nici zestre...
epigramă de Otilia Cazimir
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cele mai frumoase mâini sunt mâinile mamei.
Mâinile cu care și-a mângâiat cu mândrie și iubire burtica, atunci când erai încă în pântecele ei.
Mâinile cu care te-a ținut în brațe, cu care te-a mângâiat, te-a spălat, te-a îngrijit și ți-a pregătit hrana.
Mâinile de care te-ai sprijinit când ai făcut primii pași din viața ta.
Mâinile cu care și-a șters lacrimile atunci când a fost îngrijorată, când i-a fost teamă, când s-a bucurat de succesele tale, când ți-a simțit lipsa,... când ai rănit-o cu vreo privire rece sau cu vreo vorbă nemeritată...
Mâinile cu care ți-a alinat durerile, temerile și cu care ți-a dat curaj și forță să mergi mai departe.
Mâinile cu care ți-a dăruit tot ceea ce a avut mai bun.
Mâinile cu care a muncit neobosită pentru tine, cărând greutăți, îndurând asprimea gerului, răni și dureri.
Mâinile cu care ți-a deschis ușa de mii de ori.
Mâinile pe care și le împreunează într-o rugăciune trimisă cerului pentru tine...
poezie de Irina Binder
Adăugat de Mary Corlan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aceluiași Nigrim
Nigrim a scris o carte de orice duh lipsită
Și eu am cumpărat-o, deși știam că-i rea.
Nigrim cu modul ăsta de două ori profită,
Întâi de-a lui candoare, al doilea de a mea.
epigramă de Ion I. Pavelescu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor
ți-a fost vreodată așa de dor
încât să vrei să prinzi râul de capete
și să-l întorci
să-l faci să curgă invers?
mie da
n-am reușit să întorc râul
dar am aruncat cu pietre
până când am simțit că brațul îmi sare din umăr...
ți-a fost vreodată așa de dor
încât să vrei să trântești una de alta
crestele munților?
mie da
n-am reușit să ciocnesc munții
doar am urlat până când au pornit grohotișuri
baremi să încetinească această curgere
această blestemată curgere
neîntreruptă
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuși (iritat): Maestre, maestre, maestre! Ați înnebunit? Chiar nu mai vrea nimeni să-mi spună Costache?
replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuși), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
La comemorarea lui George Topîrceanu
Chiar la "Domnul" de mă spui,
Topîrceanu nu pot fi:
Nu că n-am talentul lui,
Ci că-s încă printre vii.
epigramă de Dumitru Spătaru din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Margarete
vine! nu vine! vine! nu vine...
așteaptă!
așa mi s-a spus de nenumărate ori
încât am ajuns să cred că asta-i numele meu adevărat
vine! nu vine! vine! nu vine...
fiecare zi se prelungește până se lipește de alta
și tot așa, zi după zi, epuizarea se cățără lingându-mi picioarele
așteaptă. aștept. așteaptă. aștept. aștept. aștept.
după care mi-am zis că am devenit zeul așteptărilor
așa cum și Luna este zeița mareelor
așteaptă!
și-am așteptat, dar Godot venea întotdeauna după unsprezece seară
abia târându-și picioarele de la teatru și se prăvălea lângă mine
zicând stins "a fost un triumf"
după care își desfăcea pachetul și lua o mușcătură zdravănă
din tăcerile sleite... dacă ai fi văzut...
așteaptă!
și vedeam revoluțiile spălându-și mâinile de sânge
nopțile ca și cruciadele aveau ore bine stabilite
iar paznicul striga lipindu-și incertitudinile
de suflul felinarului
așteaptă!
și Golgota fremăta sub biciul ploilor fulgerate
încât până și perdeaua templului
a fugit despletită din calea istoriei
așteaptă!
și-așa am aflat că la început a fost cuvântul
și cuvântul eram eu și eu eram cuvânt
așteaptă... mă
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

În sfârșit, câteodată, poetul face atâta economie de material, încât ajunge la acest ideal de exteriorizare: exprimă direct numai o parte din ce are de spus, lăsând pe cititor să completeze inevitabil restul. Acesta e Eminescu.
El spune întotdeauna mai mult decât exprimă direct. Conținutul sufletesc întrece covârșitor expresia formală... De aceea el a avut, într-o măsură unică la noi, puterea de a evoca.
George Topîrceanu în Pe un volum de Eminescu, Proză
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nigrim
Zace-aici în țintirim
Un lipsit de duh, Nigrim,
Duhul lui a existat
Doar atunci când și l-a dat!
epigramă de Ion I. Pavelescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

In memoriam Emil Brumaru (Nu cred!)
Maestre Maestre Dulce Maestre
dai cu capu-n cer și cresc ferestre
ca să-mi luminezi din cerul opalin
ultima tăcere pe care ți-o închin
madrigal de Costel Zăgan (ianuarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Nigrim (epitaf)
Zace-aici, în țintirim
Un lipsit de duh, Nigrim:
Duhul lui a existat
Doar atunci... când și l-a dat!
epitaf epigramatic de Ion I. Pavelescu din Epigramiști Râmniceni (1977)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaf lui Nigrim
Zace-aici în țintirim
Un lipsit de duh, Nigrim;
Duhul lui a existat
Doar atunci când și l-a dat.
epitaf epigramatic de Ion I. Pavelescu din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Nigrim
Ipoteza nu ne cruță:
Omul, după câte știm,
Se coboară din maimuță,
Iar maimuța din Nigrim.
epigramă de Mircea Pavelescu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Nigrim
De ce e tristă luna oare
În noaptea asta? Da, ghicim:
A ascultat la șezătoare
O epigramă de Nigrim...
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!