Unui poet ultramodernist
La versurile lui sublime
Și mult mai albe ca hârtia,
Eu îi urez să-i crească rime
Și să-nflorească prozodia!
epigramă de Aurel Tita din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Mânie proletară
Epigramiști celebri, geniali,
Câți vă aflați în zarea cea albastră,
Telectuali și intelectuali,
Ț-ai dracu voi, cu prozodia voastră!
Când pandemia vine valuri, valuri,
Făcându-ne tristețea mai sihastră,
Inconștienți, voi faceți festivaluri,
Ț-ai dracu voi, cu prozodia voastră!
De vise rele omenirea geme,
De secetă, mor florile în glastră
Și nu e zi să nu avem probleme,
Ț-ai dracu voi, cu prozodia voastră!
Voi jubilați cu iambi și amfibrahe
Și ciripiți ca pasărea măiastră,
Înghesuiți în cărți și almanahe,
Ț-ai dracu voi, cu prozodia voastră!
Partidele se-agață de fotolii
Și luptă pentru bunăstarea noastră,
Iar voi, naivi, vă lustruiți orgolii,
Ț-ai dracu voi, cu prozodia voastră!
Guvernul mulge țara după vrere,
Poporul are parte de colastră,
Voi nu vedeți că-n lume e durere?
Ț-ai dracu voi, cu prozodia voastră!
Ne adormiți cu gluma, cu gargara
Și lumea o vedeți de la fereastră,
Vă pieptănați, în timp ce arde țara!
Ț-ai dracu voi, cu prozodia voastră!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre perle lingvistice

Lui Mircea Trifu, cu prilejul concursului de epigrame, la clubul "Cincinat Pavelescu", cu tema "Totul e să ai chemare"
Scriu de o vreme epigramă,
Dar nu mă-mpac cu prozodia;
Că n-am chemare, nu-i o dramă,
Recuperați măcar hârtia!
epigramă de Virgil Petcu (septembrie 1985)
Adăugat de Virgil Petcu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune (la Zidul Plângerii din Ierusalim)
S-a tot rugat, făcând mătănii,
Să-i crească și lui șansa vieții;
Și-a constatat, de-a lungul vremii,
C-a stat de vorbă... cu pereții!
epigramă de Aurel Cehan (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre Zidul Plângerii
Cui îi pasă
de rezistența la zgârieturi?
tai pe materialul de piatră
versul lăsat în curte să crească
în fața ultravioletelor
îl scurtez după ce a ajuns la maturitate
cui îi pasă? întreb în noaptea
caniculară și neagră
versurile ajung pe portativ
dansează pe bucăți câteva
bucăți bune cu rime potrivite
pentru o lume snoabă
scrise de un autor îngâmfat
direct pe facebook
conștient de succesul iminent
tai și cuțitul scârție în contextul pandemic
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Urare
Cu mult drag și bucurie,
Vă urez mulți ani ‒ o mie,
În toți, fără reparații,
Domnului să-i fiți în grații!
poezie de George Budoi din Urări (24 decembrie 2019)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama
Cu mâini albe muncitoare,
Îmi cântai un cântec să adorm,
În somn îmi apăreai o floare,
Și-n vis un înger păzitor.
Mi-apari în minte ca acum,
Râzând ținându-mă în brațe,
Urându-mi în viață drum bun,
Dar tu te-ai despărțit de viață.
M-ai lăsat ca alții să mă crească,
Să-mi dăruie arareori o mângâiere,
Si-n mine viața să-nflorească,
Fărsă cunosc pic de durere.
C-un gând ca ăsta ochii ai închis,
Știai ce greutăți m-așteaptă,
Ți-ai dat viața-ntr-un surâs,
Și ai plecat pe lumea ceealaltă.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia macedoneancă
Pentru macedoni mama este
Cum e zborul pentru vulturi,
Cu aripi albe, celeste
Ne înalță printre fluturi.
Veșnic ne veghează-n umbră,
Ne vorbește cu dulceață
Și face din soarta sumbră
Un pahar de miere-n viață.
Mamele au har aparte
Să ne poată educa.
Nu-i niciuna ca departe
De puiul ei scump să stea.
Azi urez femeii-mamă
La mulți ani, multă iubire!
Macedonencelor le urez
Za mnogu godini! cu prețuire.
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tizului meu (ca de la Ion la Ion)
Eu îți urez - reține -
Doar ce-mi doresc și mie,
Să ai o garanție
Că îți urez de bine!
epigramă de Ioan Toderașcu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Operativitate
Zet, poet chiar cu renume,
Zece ani făcut-a spume
Să-i apară trei volume...
Și i-au apărut... postume!
epigramă de Ștefan Tita din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Țipete mute: poeme refuzate de hârtia nopților albe!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Convorbire telefonică cu sora Tita din Austria
Când m-a sunat la telefon
Sădeam petunii pe balcon.
Când gătarăm de vorbit,
Petuniile-au înflorit...
epigramă de Ion Cicală din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație
Ascultă-al inimii tumult
Și râsul meu și plânsu-mi.
Ah! Te iubesc atât de mult...
(Ca și pe mine însumi!)
epigramă de Ștefan Tita din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prăpastie
Dumnezeu e surd
Și când trebuie să-i spun ceva
Îi scriu pe-o foaie de hârtie.
Așa se procedează
Cu toți surzii.
Dar mie nu-mi înțelege scrisul
Și când îl văd cum se scarpină-n aureolă
În fața unei conjuncții,
Mă gândesc că mult mai ușor ar fi
Să i-o urlu-n ureche.
Asta și fac,
Dar Dumnezeu dă din cap
Că nu-nțelege
Și-mi face semne să-i scriu pe-o hârtie
Tot ce vreau să-i spun.
Pe mine mă apucă disperarea,
Ies în stradă și opresc trecătorii,
Punându-le-n față hârtia mea,
Scrisă cum am putut mai frumos și mai citeț
Ca pentru ochii lui Dumnezeu.
Dar oamenii nu sunt surzi,
Ci numai grăbiți,
Și dându-mi cu mâna hârtia la o parte,
Mă roagă să le spun totul repede
Prin viu grai.
Atunci mă pomenesc urlând
Ca din fundul unei prăpăstii,
Așa cum urlă Dumnezeu
Când își face rugăciunea.
Și de spaimă c-am asurzit și eu
Uit ce-am vrut să le spun.
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Trestia de condeie taie
Fila trupului-n văpaie,
Ea le încremenește
Și-n crini le înflorește.
Sălbatici în miresme
Prin a le mele fantasme!
Cu adierile de poeme
Lângă lacul călimarei.
Când ca o lebădă trece
Printre valurile fresce,
Inima o limpezește...
Când tandru-mi recitește.
Recitându-mi salciile
Inflorite în nuferi!
De rime ce le suferi
In biciuri cu versurile..
Renegând pe file albe
Ce e scris cu negru pe față!
Apare scris alb pe smoală
Filei pe cealaltă parte...
Incet mă si omoară
Ca un condei-n mlaștină...
De nu ea și împresoară!
Fiinta-mi cu amor de heruvimă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Urare
La vârsta de pensionare,
Când un amic e să ajungă,
Eu nu-i urez "Pensie mare",
Ci îi urez pensie lungăš.
epigramă de Nicolae Ghițescu din revista "Lumea epigramei" (2011)
Adăugat de Mike Farkas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când fac suta, îi aștept
Am purtat timpul cu mine
Aproape optzeci de ani.
Lumea spune c-arăt bine
Și-mi urează "la mulți ani".
Cu stimă și cu respect
Le urez și eu de bine.
Când fac suta, îi aștept
Să petreacă lângă mine.
Urarea îmi dă speranță
Să pot crede-n viitor,
Că mai am timp pentru viață,
Că mă vor în preajma lor.
De-acum îi înștiințez
Că atunci o să-i cinstesc.
Că viață lungă le urez,
Din suflet le mulțumesc.
poezie de Dumitru Delcă (27 iulie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericiri în rime
cu voluptatea pătimirii trăiesc bătrânețea
amestec straniu de sublim de fantomal
am strâns din viață eleganța, finețea
din valuri negre am ieșit mereu la mal.
convertesc timpul în resorturi sublime
mă întăresc în conștiința propriei misiuni
pacea și liniștea sunt fericiri în rime
cu luceferii poetici resimt conexiuni.
trăiesc prin transcendență un vis universal
prilej de înălțare în credința divină
cumulez doar splendori din mediu natural
dragostei de viață nu îi sunt străină.
îi fac mărturisiri luminii din astral
este mângâietoare, amicală, calină.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Armonii în rime
ziua cântă păsări noaptea cântă greieri
Cronos răspândește a verii nostalgie
tu visător romantic printre stele cutreieri
splendori strălucitoare pline de magie.
lumini mă sărută pe creștet pe pleoape
îmi răsfiră speranțe în suflet adânc
vreau un miracol de dureri să mă scape
în valul fericirii sprintenă să m-arunc.
credința cu iubirea e marea de smarald
crează scoici cu perle- podoabe sublime
naște curcubeie... sub al lunii fald
răspândesc la lume armonii în rime.
îngerul vestește ca un străvechi herald
un viitor de-azur în cord să se imprime.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă grijulie
Aflând că parcă-i fermecat,
Și ca să-i crească cu mult spor,
Piranda baș și-a botezat,
Al nouălea băiat... Robor...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pagini albe
Oricine poate să conchidă,
Citind în scrisu-i ironia:
Cerneala lui e-așa acidă
Că n-o suportă nici hârtia.
epigramă de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!