De cum se trezise cu oamenii aceia străini la câţiva paşi de el, se trezi el însuşi ca dintr-un afund de coşmar şi, parcă eliberat de neştiute constrângeri sau cu conştiinţa că asta-i fusese datoria, să-l păzească pe mort pâînă la sosirea acelor oameni străini, ca să aibă cine se îngriji pe mai departe de mort, se retrase de-a-ndărătelea (sub protecţia pistolului-automat) şi pieri în adâncul pădurii.

Laurenţiu Fulga în Fascinaţia (1977)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir

Târziu în noaptea neagră,
În curtea bisericii moarte,
Luna moartă lumina
Turnul mort al bisericii.
Prin crengile moarte
Ale copacului mort
Luna moartă
Lumina doi morţi.
În tăcerea moartă
Păreau doi străini morţi
Ce-şi spuneau cuvinte moarte
Şi vântul mort
Lătra ca un câine mort
Către doi străini morţi.
Vântul mort şi frigul mort
Şuierau prin oasele moarte,
prin sângele mort,
prin ochii morţi
Ai străinilor morţi
Din curtea bisericii moarte
Pe care luna moartă
O lumina
Printre crengile copacului
Mort.

poezie de Vlad Stângu
Adăugat de Cristina Mocanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străini

Străini suntem la noi în ţară
În casă curte sau pe stradă
Suntem străini şi pe afară
Ca într-un cântec de baladă

Străini suntem şi între noi
Prin astă lume anonimi
Suntem străini doi câte doi
Rătăcitori dar şi nostimi

Străini suntem debusolaţi
Pe drumul vieţii pe trasee
Suntem străini şi printre fraţi
Aicea prin Calea Lactee

Străini suntem din tată-n fiu
Căci aşa ne-ar fi menirea
Suntem străini ca prin pustiu
Şi foarte schimbători cu firea

Străini suntem de când ne ştim
Aici şi-n alte universuri
Suntem străini şi când iubim
În rime albe sau în versuri.

poezie de David Boia (18 februarie 2016)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mortul spânzurat

Acest mort trebuie îngropat într-un mort
îngropat într-un alt mort...
Daţi-i ceva de care să-şi legene datul!
Mi-e foame de sete
de privit
de surd mă aud cum merge în mâini
pe picioare umblatul.
Acest mort
are nevoie de ghete de la un alt mort!
Şi-a dezlegat viaţa
de nod spânzuratul!
Spânzuraţi mortul ăsta de un alt mort
de alt mort dezlegat.
Dezgropaţi-i mortului din el îngropatul
dintr-un mort îngropat.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Occidentali se tem că, după o nouă aderare la Uniunea Europeană, se vor trezi invadaţi de muncitori străini; străini de muncă.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umanizarea Pământului

E mort Pământul!
De mult e mort şi e-ngropat sub oameni.
Sub oameni care nasc alţi oameni
fiindcă s-au rupt podurile Pământului
s-au lăsat oamenii
s-au aşezat oamenii
peste umanitate.
Din om te-ai născut în om te vei întoarce
tu peste mine
peste altul eu
şi întreaga divinitate
în
sub
în jurul
peste Dumnezeu.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filmele trebuie să aibă rolul de a trezi, nu de a amorţi conştiinţa umană, de a-i îndemna pe oameni să dezvolte virtuţi şi să stea departe de vicii, de a-i apropia de moralitate şi de a-i ajuta să restabilească armonia şi, mai ales, să întărească legătura cu divinitatea.

citat din Michelle Rosenberg (iunie 2022)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Dintr-un om mort
pulbere

Dintr-un steag mort
cârpe

Dintr-o civilizaţie moartă
întuneric

Din poezie moartă
îngrăşământ
pentru noi poeţi

Pentru ca
asemenea unor flori
să-şi arate culorile
înainte de apariţia frunzelor

poezie de Krystyna Godlewska din Poza slowami (2014), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe o stradă din nord

Doi străini pe o stradă din nord,
Până ieri păreau cuplul perfect,
Îndoieli şi-au impus ca efect
Două lacrimi şi o boală de cord.

Doi străini într-un parc desfrunzit,
Timpul pare un biet surogat,
Să-l privească nici n-au cutezat,
Dar declară că nu s-au iubit.

În sfârşit au căzut de acord
Că iubirea a fost doar un vis,
Orizonturi încet s-au închis,
Doi străini pe o stradă din nord.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poartă cu el însuşi cum n-are tăria de a fi cu alţii: se amăgeşte, se amână, nu-şi ia datoria sieşi promisă, nu se-ncrede în el şi, fără respect, se vorbeşte de rău prin străini, aşa vrând să se cunoască pe sine, să ne cunoască pe noi. Şi acesta, ce mirare, sunt chiar eu!

aforism de Mircea Oprea din Mirarea de mine (2010)
Adăugat de Mircea Oprea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

Am fost în viaţă mort de beat,
Adesea mort după vreo fată,
Chiar mort de dor, fiind plecat,
Dar ca acuma, niciodată.

epitaf epigramatic de Eugen Albu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-l plângi pe cel mort, căci îi lipseşte lumina; să-l plângi şi pe cel prost, fiindcă îi lipseşte mintea. Pe cel mort să-l plângi cu duioşie, căci a găsit odihna; dar viaţa celui nătărău e mai rea decât moartea.

citat din Terenţiu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

E Molière aci-n sicriu,
Dar nu ştiu dacă-i mort sau viu...
Să fie mort... Cum a murit,
Fiind bolnav... închipuit?!
De nu e mort, nu spui ca mine
Că-şi joacă rolul... foarte bine?!

hexagramă de Moliere din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub o poală de vâsc

Sub o poală de vâsc mor iubiri avortone,
Sub o ploaie de vise, o umbrelă plângând,
Cadenţat parcă vin, cu stihie plutoane,
Cu un ropot de tobe dintr-un spaţiu profund.

Noi privim detaşaţi, două roluri ciudate,
Parcă nu am fi noi, alţi actori îşi dau replici,
Doi hamali obosiţi cu povara în spate,
Alungând furii oarbe spre străini pricolici.

Două lacrimi ce-au fost o minune cerească,
Prin splendori parazite căutând adăpost,
Printre răni de stejar, smirna lor să păzească,
De risipa amară, nu mai au nici un rost.

Sub o poală de vâsc, o umbrelă uitată,
Alte naşteri se-ntâmplă, fără noi, fără rost,
Pânze moi de păianjeni sclipind se arată,
Ca un giulgiu amnezic, peste tot ce a fost.

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul despre Gică

Că-i mort de foame şi de sete,
S-a plâns o viaţă-ntreagă Gică
Mort fost-a după o gagică,
Mort, după celelalte fete
Prin moarte face piruete,
La orice pas i se dedică
În viaţa lui, ea se implică
Cum tencuiala pe-un perete
Să fii şi mort, când eşti om viu,
Aceasta-i anormalitate!
Căci stai în casă, nu-n sicriu,
Şi-ţi pierzi din personalitate...
Dar, decedând într-un târziu,
Intrat-a în "legalitate".

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul pribeagului

Pribeag mereu între străini
Avutu-l poartă în valiză;
Rănită-i inima de spini,
Dar totuşi are o deviză.

Adânc s-a smuls din rădăcini,
Că-n astă ţară este criză
Şi e pribeag între străini,
Avutu-l poartă în valiză.

Înalţă rugă spre creştini
Sperând să vină o premiză
Şi o măsură anticriză,
Dar toţi aceştia-s cabotini.

El e pribeag între străini!

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neştiind să deosebim una dintre trăsăturile cele mai exact diabolice ale lui Hitler – felul său de a localiza tot răul ca venind din străini, pentru a se face pe el însuşi nevinovat -, noi am căzut în aceeaşi eroare ca şi el: am făcut din Hitler o imagine a demonului cu totul exterioară realităţii noastre. Şi, în timp ce o priveam fascinaţi, demonul a revenit pe la spate, chinuindu-ne sub travestiuri care nu ne puteau trezi bănuielile.

Denis de Rougemont în Partea Diavolului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe luptătorul mort acasă i-au adus

Mort, pe luptător mort acasă i-au adus –
Ea n-a leşinat, nici n-a ţipat plângând;
Prietenele care-o vegheau au spus:
"Trebuie să plângă – ori va muri curând."

poezie de Alfred Tennyson din Prinţesa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-n vise... străini

Calc pe vise ca pe spini,
Sângerează noaptea-n mine,
Ne-ntâlnim ca doi străini
În adâncuri clandestine.

Nici măcar nu ne vedem,
Ne ghicim după poeme,
Versul meu cu eritem,
Patologic, iarăşi, geme.

Pe-o cochilie de melc
Înfloreşte-o anemonă,
Tu-mi reciţi versul cobelc
Şi navigi fără timonă.

Treci prin mine, ce coşmar!
Nu vezi munţii grei de sare,
Nu simţi gustul cel amar
Din pocalul cu uitare.

Trecător fără bagaj,
Călător din floare-n floare,
Te exclud din peisaj
Ca pe-o jalnică eroare.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe oricare altul s-ar fi aşteptat Maria să-l descopere lângă mormântul bărbatului ei, în cimitirul năpădit de ierburile verii, în afară de chiar ucigaşul acestuia. Cine ştie ce pacoste sufletească îl va fi adus acolo, fiindcă de remuşcări nu putea fi vorba, nici de legea paradoxală care totdeauna îl împinge pe criminal să comunice în secret cu propria-i victimă, Timotei avea minţile întunecate şi sentimentele contradictorii.

Laurenţiu Fulga în Fascinaţia (1977)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu eşti mort

dintre toţi morţii pe care-i ştiu
tu nu eşti mort
eşti prezent în gândurile oamenilor
cu tot ce ai făcut pentru ei
şi rămâne zidit

durerile şi suferinţele pe care nu le mai ai
noii le avem şi pe ale tale
cuvintele revin la matca poetică
copacii se vor trezi din somn
şi cu fiecare dragoste-i mai cald

chiar dacă tu nu mai simţi
noi simţim valul care se apropie
şi straniu
nu ne temem.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!