Mioriţa colind

Stau toţi trei păcurărei
Cu oile după ei.
Pe cel mai mic l-o mânat
Să întoarne oile.
Oile le-o înturnat,
Lui grea lege i-o picat:
Să-l împuşte, ori să-l taie,
Or să-l puie-n trei fârtaie;
Să-l taie, or să-l împuşte,
Or să-l pue-n trei ţăpuşte.
Da el numa ce-o strigat:

- Hei, măi, frăţiorii mei,
De s-o-ntâmpla şi-oi muri
Pe mine mă dă-ngropaţi
În strunguţa oilor,
În locul găleţilor,
În ţărcuţul mieilor.
- Da` cine mi-o fi popa?
- Graurul când a cânta.
- Şi-apoi cine m-a jeli?
- Codrul când s-a veşteji.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţa colind

Sus în vârfu muntelui,
Oi lenu-i, lenu-i (refren)
La cruciţa bradului,
Suntu-şi trei păcurărei
Cu oile după ei.
Pă cel mai mic l-o mânat
Să d-întoarne oile.
Oile le-o d-înturnat,
Lui gre lege i-o pticat:
Ori să-l taie, ori să-l puşte,
Ori să-l puie-ntre ţăpuşte;
Ori să-l puşte, ori să-l taie,
Ori să-l puie-ntre fârtaie.
- O, dragi, frăţiorii mei,
De s-a-ntâmpla să mor eu
Pă mine mă d-îngropaţi
În strunguţa oilor,
În jocuţu mieilor.
O, drag, fluieraşu meu,
Puneţi-l la capu meu;
Cînd a sufla vânturi grele
Să-mi tragă mie de jele.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţa colind

Sus în vârfu muntelui,
Sub cruciţa bradului,
Suntu-şi tri păcurărei
Cu oile după ei.
Păcurarii o ţinut sfat,
Pă cel mai mic l-o mânat
Să întoarne oile,
C-o rătăcit bietele.
Oile le-o înturnat
Lui grè leje i-o picat:
Ori să-l taie, ori să-l puşte,
Ori să-l puie-ntre ţăpuşte;
Ori să-l puşte, ori să-l taie,
Ori să-l puie-ntre fărtaie.
El numa şi-o zâs aşe:

- Iar dragi, frăţiorii mei,
De s-o-ntâmpla să mor eu
Săpaţi-mi mormântul meu
Da` nu-n verde ţintirim,
Că-ntre morţi oi si străin;
Ci-n locu găleţilor,
În ţărcuţu mieilor.
În locuţ de copârşeu
Beliţi coajă de durzău;
În loc de pânză pe obraz
Beliţi scoarţă de buhaz;
În locuţ de lumninele
Sunt muguri şi mlădiţele.
Iar drag, fluieraşu meu,
Puneţi-l la capu meu;
De s-o-ntâmpla vânturi grele
Eu să-mi trag una de jele.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţa colind

Sus în vârful muntelui,
Oi, linu-i lin, (refren)
Sub cruciţa bradului,
Erau trei păcurărei
Cu oile p-îngă ei.
Păcurarii ţin un sfat,
Pre cel mai mic l-au mânat
Să întoarne oile,
C-o rătăcit bietele.
Oile le-o înturnat,
Dar grea lege i s-o dat:

Ori să-l taie, ori să-l puşte,
Ori să-l puie-ntre ţepuşte.
El o strâgat cătră ei:
- O, dragi, frăţiorii mei,
De s-a-ntâmpla să mor eu,
Nu mă-ngropaţi în temeteu,
Nici în verde ţintirim,
C-acolo voi fi străin;
Ci-n staulul oilor,
În jocuţu mieilor.
Şi drag, fluieraşu meu,
Puneţi-l la capu meu.
Când or sufla vînturi grele
Să-m fluere hori de jele.
Săracele oi cornute,
Cum m-or căuta pre munte;
Şi dragi, mieluşeii mei,
Cum m-or căuta şi ei.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţa colind

Sus în vârfu muntelui,
Sub cruciţa bradului
Sunt duşi trei păcurărei
Cu oile după ei.
Pe cel mai mic l-o mânat
Să d-întoarne oile.
Oile le-o d-îndurnat,
Lui gre lege i-o picat:

O să-l taie, o să-l puşte,
O să-l puie-ntre ţăpuşte.
El o strâgat cătră ei:
- O, dragi, frăţiorii mei,
De să-ntâmplă să mor eu,
Săpaţi-mi mormântul meu
Nu în verde ţintirim,
Că-ntre morţi voi fi străin;
Ci-n staulul oilor,
În locuţu mieilor.
O, drag, fluieraşul meu,
Puneţi-l la capul meu;
Când or sufla vânturi grele
Să-mi fluiere hori de jele.
Şi dragilor oi cornute
Cum mi-ţi căuta prin munte!
Şi dragilor mieluşei
Cum mi-ţi căuta prin văi!

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţa colind

Aude-să, Doamne,-aude
De trei păcurărei la munte,
Dimineaţa lui Crăciun (refren)
Că doi au fost frăţiori
Şi unul a fost străinel.
Pe cel străin l-a mânat
La fântâna, Doamne, lină
Cu două găleţi la mână.
Până apă n-au luat
Lui legea i-o gătat:
Ori să-l puşte, ori să-l taie,
Ori să-l pună-n trei fârtaie.

- Fraţilor, fârtaţilor,
Pe mine nu mă-mpuşcaţi,
Numai capul mi-l luaţi
Şi pe mine mă-ngropaţi
În staurul oilor,
În jocul mieilor.
Pe mine pământ nu puneţi,
Numa dalbă gluga mea,
Flueru după cure.
Când vântuţu a sufla
Flueru meu mi-a cânta;
Când vântuţu-a dudăi,
Flueru meu m-a jeli.
Oile cele bălăi
Mândru m-or cânta pe văi;
Oile cele corunte
Mândru m-or cânta pe munte;
Pă muntele cel de piatră
Să meargă vestea la tată;
Pă muntele de uiagă
Să meargă vestea la mamă;
Pă muntele cel cu brazi
Să meargă vestea la fraţi;
Pă muntele cel de flori
Să meargă vestea la surori.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţa colind

Mărgu-şi [trei] păcurărei
Cu oile după ei.
Cel mai mare-i văr primar.
Cel mai mic o rupt şi-o zâs:

- Hei tu, frătiulucu meu,
Numa eu când oi muri
Pă mine că să mă-ngroape
Din strunguţa oilor,
Su` fundu găleţîlor,
S-aud zinu ciuruind
Şî mândrele tropotind.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi trebuia să-l urmărească pe Generalul Hoffmann..., să-l încercuiască, să-l asedieze, să-l hărţuiască şi, în cele din urmă, să-l pună cu spatele la zidul unei mănăstiri, al unei biserici sau al unui cimitir şi să-l împuşte. "Foc!" N-avea altă soluţie. Era regula jocului. Recursul la Metodă.

Alejo Carpentier în Recursul la metodă (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţa colind

Pă uliţă, printre văi,
Se duc trei păcurărei.
Ei o prins a să sfădi
Şi o prins a vorovi:
- Pă unu l-om omorî.
Da el numa şi-o strâgat:

- Că voi de mi-ţ omorî,
Tăt pe mine m-astupaţi
În ţărcuţu mieilor,
În staolu oilor;
Şi voi numa că îmi puneţi
La picioare fluier mare
Şi la capu` trâmbiţa-re.
Şi când vântu şi-a sufla
Trâmbiţa şi-a trâmbiţá,
Fluieru şi-a fluierá,
Şi numa şi-or audzî
Oile cele cu lapte –
M-or hori mărgând pă sate;
Oile cele cornute –
M-or hori vara pă munte;
Cele biete miorele
M-or hori vara cu jele.
- Hei, tu, biete miorele,
Spune-ţi cătă mama me-le:
V-a-ntreba mama de mine,
Spuneţi că m-am dus la bine,
Că numa m-am însurat,
Şi eu numa mi-am luat
Tăt o fată de-mpărat,
Să nu sie cu bănát.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei sunt datoriile pe care le avem faţă de Simbolul Credinţei: să-l cunoaştem, să-l mărturisim şi să-l apărăm.

citat din Cezar Pelin
Adăugat de Laura Stifter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mioriţa colind

Mărgu-şi, mămulică, mărg,
Mărgu-şi tri păcurărei
Pă cărare, pă muncei,
Cu oile după ei.
Numa unu-aşa zâce:
- Staţi, fraţilor, să vedem
Care din cine suntem.
Cei mai mari îs veri primari,
Cel mai mic - străin voinic.
Numa el o zâs aşa:

- Hei, tu, frăţiorii mei,
Numa eu când şi-oi muri,
Pă mine mi-ţi îngropa
Dân vârvuţu muntelui,
De-a umbruţa bradului;
Din locuţ de copârşău
Puneţi scoarţe de durdzău,
Şî din locuţ de sălaş
Puneţi scoarţă de bohaş;
Şi de-a mâna de-a dreaptá
Tăt îmi puneţ trâmbiţa,
La cap puneţ găleata;
Şi de-a mâna de-a stângu
Tăt îmi puneţ fluieru.
Când vântu şi-a sufla,
Trâmbiţa a trâmbiţá,
Fluieru a fluierá,
Găleata a suspina
Că nu mulgeţ în dânsá.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hârtie igienică, pamperşi, detergenţi, crăpelniţă: iată cercul sacru al omului, pe care noi avem misiunea să-l descoperim, să-l înţelegem şi să-l definim, şi chiar mai mult, să-l înfrumuseţăm, să-l prefacem în cântec.

Milan Kundera în Identitatea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine vrea să-şi păstreze un prieten să ia aminte la aceasta: să-l cinstească în faţă, să-l laude în lipsă, să-l ajute la nevoie.

citat clasic din Luigi Pirandello
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când discuţi cu cineva, ia-l sub unul din aceste trei aspecte: ca superior, ca inferior, ca egal cu tine. Este superior? Să-l asculţi şi să-l urmezi! Este inferior? Să-l înveţi! Este egal? Să fii într-un cuvânt cu dânsul. Şi aşa, ai scăpat de gâlceavă.

citat celebru din Epictet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul zicea să-l taie. Altul să-l spânzure. Altul să-l jupoaie de viu. Alţii în fel de fel de chipuri să-l chinuiască până l-o omorî. Iară cel mai bătrân dintre dânşii zise să-l lase cu viaţă, căci cine ştie la ce le-o fi şi el bun, poate că va izbuti el să fure pe fata unui împărat după care umblau ei să o răpească, şi nu puteau. Fata aceasta se afla închisă de tată-său într-o casă, ale cării uşi erau închise. Tat-său o dată pe an o lăsa descuiată, şi atunci, la o uşă sta de pază un cocoş, şi la cealaltă era un clopoţel; şi nu putea nimeni să se apropie, căci cum punea cineva piciorul pe prag, ori clopoţelul se trăgea, ori cocoşul cânta. Fiul de împărat se făgădui că va cerca şi el. Şi aşa îl lăsaseră zmeii viu. El se duse binişor, şi până a nu pune piciorul pe prag, întinse mâna fără să-l simţă nici măiestrele, apucă cocoşul de gât şi i-l răsuci, de nu mai zise nici pis! apoi deschise uşa încetişor, trecu la cealaltă uşă, fură clopoţelul şi se întoarse de spuse zmeilor să intre unul câte unul, că el îi aşteaptă la uşă, pe dinăuntru.

Petre Ispirescu în Poveste ţărănească
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice zid, chiar de beton, poţi să-l treci, să-l spargi, să-l escaladezi, să-l înconjori, dar zidurile pe care le pui in mintea ta sunt cel mai greu de trecut.

aforism de Mihaela Cd din volumul Uneori elefanţii zboară/Sometimes elefants are flying editura Globart Universum 2020
Adăugat de Mihaela Cd
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un singur lucru suntem datori să-l facem pentru a omagia cum se cuvine pe acestluceafăr al neamului nostru: să-l citim, să-l înţelegem, să-l asimilăm. Restul vine de la sine.

Mircea Eliade în despre Iulia Hasdeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul de Ciumbrud

Cu buchet şi foarte tare,
Daţi-mi voie să-l denunţ,
C-am băut vreo trei pahare
Şi nu pot să-l mai... pronunţ!

epigramă de Iulian Bostan
Adăugat de Iulian Bostan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metodă critică

"Să-mi spui cum să-l înfrunt pe prost
Mai cu temei şi mai cu spor."
"Să-l iei la palme n-are rost
Când poţi să-l iei peste picior"!

epigramă de D.F. Ionescu Ghindeni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceasta ar fi imaginea cea mai exactă a femeii din ultima mie de ani: ducându-şi în cârcă bărbatul de la un capăt al mileniului la celălalt, ca să-l scoată din intemperii, ca să-l scape din pojarul unor asedii devastatoare, ca să-l elibereze din robii umilitoare, ca să-l salveze, salvându-se...

Nicolae Dabija în Nu vă îndrăgostiţi primăvara!
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Dumnezeu conduce aşa de bine oile, o să-l conducă şi pe om.

Paulo Coelho în Alchimistul
Adăugat de Sy
Comentează! | Votează! | Copiază!