Buboiul interetnic

Cu un buboi precum acesta...
Necazuri cu nemiluita:
Când coace lângă Budapesta
Şi crapă tocmai în Harghita.

epigramă de Constantin Tone din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piaţa

Când e gerul idiot,
Ouăle, scumpe de tot,
Stau pe masă, lângă praz,
Până crapă de... necaz!

epigramă de Constantin Păun din Stele Verzi (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa prin crăpături

Prea se crapă de ziuă!
Crapă de ziuă copacii cu crengile întinse spre şoapte
crapă de ziuă două paturi într-un îndrăgostit
ce a dormit pe bancă afară în parc
crapă de ziuă autobuzele cu şcolari îmbătrâniţi
crapă de ziuă pasărea care şi-a smuls aripile
cu umbra sărutului
crapă de ziuă suavul dans în fântână
a unei mirese furate
crapă de ziuă columna trenului în halta cu câini
crapă
crapă de ziuă
şi se vede noaptea cum curge...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsătoria

Căsătoria-i un antren
Ce are tabieturi sacre,
Precum şi unicul teren
De afirmare pentru... soacre.

epigramă de Constantin Tone din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primitorilor de mită

Când le dai, din tot necazul,
Mită în valută, lei,
Nu le crapă lor obrazul,
Crapă hainele pe ei.

epigramă de Constantin Părăian din Concursul Festivalului Naţional de Epigramă "Cât e Buzăul de Mare" 2011, tema "Unde dai şi unde crapă" (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moş Gerilă

Era bătrânul tare bun
Şi n-am motive să îl critic;
Lucra pe lângă Moş Crăciun
Doar ca locţiitor politic!

epigramă de Constantin Tone din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânditorul neamului

De pe lângă Hamangia,
Unde are şi-acum via,
Neuronii o iau razna
Prin Harghita şi Covasna.

epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată viaţa am avut necazuri cu femeile... Când am încetat să am necazuri cu ele, simţeam în inima mea că cineva întotdeuna va avea necazuri cu ele, aşa că am continuat să scriu acele blues-uri.

citat din Muddy Waters
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Toată viaţa am avut necazuri cu femeile...
Când am încetat să am necazuri cu ele,
simţeam în inima mea că cineva, undeva,
întotdeuna va avea necazuri cu ele,
aşa că am continuat să scriu acele blues-uri.

poezie de Muddy Waters
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Osul

Osu-i ţelul efemer,
Când mai rău - şi când mai bun:
Unii-l pun şi nu îl cer...
Alţii-l cer şi nu îl pun.

epigramă de Constantin Tone din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slugarnicul

Un umil. Ca să parvină,
Nu mai ştie ce să facă;
Când îl vezi cum se înclină
Ţi se-apleacă!

epigramă de Constantin Tone din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu remediul

Eu bănuiesc ce l-ar atrage:
N-ar fi umflat ca un buboi,
Dacă-ar găsi, printre hârţoage,
Un număr proaspăt din "Playboy".

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai vine noaptea

Şi acoperite de muşchi, pietrele crapă
Frigul vrea să dea lovitura la noapte.
la violoncel vântul sună a recviem
rugăciuni grăbite se murmură-n şoaptă

Litanie lângă litanie, epitet lângă epitet.
Fotoni filtraţi peste seara polară.
Şi stihul, pe lângă mercur, îngheaţă
cu ţurţuri plâng vietăţile pe-afară

Frigul la ferestre desenează icoane.
Cu tuşele de tăcere la îndemână
Lumina, spasmodic, din bec filează
Iar noaptea nu mai vine, se amână...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Aura Christi
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamoşul

Un mamoş este cineva
Ce de la regulă se-abate:
Când toţi te bagă undeva,
E singurul ce te mai scoate.

epigramă de Constantin Tone din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoprezentare

Soţia nu m-a mai iubit
Ca-n vremea când eram holtei,
Dar de o vreme am slăbit
Şi iar sunt slăbiciunea ei.

epigramă de Constantin Tone din Epigrame cu şi despre femei (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia din diaspora

De când primii mesajul tău
Într-una mă gândesc la tine,
La voi e bine chiar de-i rău,
La noi e rău şi când e bine!

epigramă de Constantin Tone din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Berzele

La spor de populaţie bază,
De când se face chiuretaj,
O parte-n alte ţări migrază,
Cealaltă intră în şomaj.

epigramă de Constantin Tone din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui ex

S-a înălţat cât a putut
Şi-a prins aşa puteri de-ascet,
Încât, atunci când a căzut,
Făcu o gaură-n... buget.

epigramă de Constantin Tone din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeia

E cartea ce ne-am tot dorit-o,
Din vremea când eram băieţi;
Din scoarţă-n scoarţă am citit-o
Şi tot suntem analfabeţi!

definiţie epigramatică de Constantin Tone din Epigrame cu şi despre femei (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manuale alternative

Când ţara este în derivă,
Şi-i prost condusă România,
Istoria-i alternaţivă,
Continuă e doar prostia.

epigramă de Constantin Tone din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea

Tocmai acum, tocmai acum
când o iubesc cel mai mult,
tocmai acum am minţit-o.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea ţine cel mai mult la mine,
tocmai acum am umbrit-o.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea se gândeşte la mine fluier a pagubă.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea e cea mai frumoasă de pe lumea
stelelor mele,
orbesc.
Tocmai acum, tocmai acum
când îi simt graţia
străbătând toate zidurile oraşului
surzesc.
Tocmai acum, tocmai acum
când simt că ei îi este dor de mine
îmi jignesc prietenii
nemaisuportând cât de dor poate să-mi fie de ea.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea îşi calcă de drag de mine
rochia în carouri,
eu stau şi curăţ lănci cu benzină
ca să le azvârl în animale şi în vulturi.
Tocmai acum, tocmai acum
cind ar fi trebuit să fiu
cuprins de o tandră alergare,
mă prelungesc în vis
de frica de a fi fericit.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea iradiază de lumina inimii ei,
citesc despre toate novele
şi toate stelele explodate
şi mă lungesc cât cea mai lungă stradă din oraş
şi mă asfaltez
şi mă îmbrac în ninsoare şi gheaţă,
mai ales în gheaţă,
maii ales în gheaţă, mai ales în gheaţă,
ca ea, scumpa şi divina de ea
trecând să alunece
şi să cadă şi să-şi rănească glezna,
pe care, doamne,
de atâta vreme nu i-am mai sărutat-o.
La urma urmei,
cine are curajul să sărute o gleznă
dacă ea nu şchioapătă?!

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Mara
Comentează! | Votează! | Copiază!