Versuri arămii

Versuri arămii
pentru timpuri mai târzii...

Clipeşte toamna peste vii,
Pierzându-şi genele-arămii,
Peste frunzele târzii,
De pe dealuri şi câmpii.

Sărutând fructe brumate,
În panere săturate
Şi ogoarele arate,
De vânt rece măturate.

Sfidând tot cu eleganţa
Crizantemelor în floare,
Cu a muzelor vioare
Împlinesc sublim romanţa.

Iar după atâtea fapte,
Nici iubirea nu-i departe,
Ea sărută la altare,
Mirii, jumătăţi de floare.

Numai ea prinde-n cărare,
Spiritul viu în culoare.
Şi să-mi fie cu iertare,
Iubirea e lucru mare.

Pictând versul fericirii,
Visul toamnelor târzii,
Cânt în versuri arămii,
Înţeleptele-armonii.

poezie de Valeria Mahok (31 august 2010)
Adăugat de Valeria Mahok
Votează! | Copiază!