Când tot ce ți-a oferit viața ai trăit până la paroxism, până la suprema încordare, ai ajuns la acea stare în care nu mai poți trăi nimc fiindcă nu mai ai ce...
Când tot ce ți-a oferit viața ai trăit până la paroxism, până la suprema încordare, ai ajuns la acea stare în care nu mai poți trăi nimc fiindcă nu mai ai ce. Chiar dacă n-ai străbătut în toate direcțiile acestei trăiri este suficient să le fi dus la limită pe principalele. Și când simți că mori de singurătate, de disperare sau de iubire, celelalte împlinesc acest cortegiu infinit dureros. Sentimentul că nu mai poți trăi după astfel de vârtejuri rezultă și din faptul unei consumări pe un plan interior. Flăcările vieții ard într-un cuptor închis de unde căldura nu poate ieși.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu cunoaștem unde a fost publicat prima dată acest citat. Dacă știi, poți trimite o semnalare.
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre încordare
- citate despre singurătate
- citate despre moarte
- citate despre limite
- citate despre iubire
- citate despre infinit
- citate despre foc
- citate despre durere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.