Scrisoare din Apuseni
Ce-mi soptești creangă-nmugurită,
De geamul meu când te-ai lovit
Din somnul lin acum trezită,
Ce vești străbunii ne trimit?
Ce spune mama, tata ce îmi spune
Și bunii mei ce somnu-și dorm in lut,
Ce vești ne mai trimit aici în lume,
Ce treburi mai avem noi de făcut?
Tot în picioare-i casa, îți pot spune
Velințele poate puțin s-au rupt,
A-mbătranit războiul de țesut,
Și-n vatra veche mai arde un tăciune.
A-mbătrănit livada, dar pui își lasă merii
Și prunii și cireșii își lasă-n jur urmași,
Miroase dinspre șură a urdă și cas,
Copii în vatra veche se joaca pișicherii.
De-mi vii cu veste bună, eu vestea ți-oi întoarce
Îmbătrânim și noi, dar liniște-i si pace.
Nu s-a schimbat nimic, cu noi rămas e Domnul,
Sunt Apuseni verzi, cât verde este omul.
poezie de Valeria Iacob Tamaș (februarie 2010)
Adăugat de Valeria Iacob Tamaș
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Valeria Iacob Tamaș. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.