El (Leonardo) nu cunoaște câtuși de puțin acea opoziție, atât de grosolană și definită așa prost, între spiritul de finețe și spiritul geometric, pe care trebuia, trei jumătăți de secol mai târziu, să o denunțe un om cu totul insensibil la arte (Pascal), care nu-și putea închipui o asemenea delicată, dar firească îmbinare a feluritelor daruri; care credea că pictura este deșertăciune; că adevărata elocință își bate joc de elocință; care ne vâră într-un rămășag în care-și irosește orice finețe și orice geometrie; și care, schimbând, pe una veche, noua-i lampă, e absorbit să-și coase hârtii prin buzunare, deși venise ceasul să ofere Franței gloria calculului infinitului...
Paul Valery în Introducere la metoda lui Leonardo da Vinci
Adăugat de PsychEul

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.