Vârsta de trecere
Am, Doamne, treizeci și trei de ani
și-s numai bun de răstignit,
și-s numai bun de pus pe crucea
poemului desăvârșit,
poemului care-ar putea
cu-o clipă iarna s-o amâne.
Sunt pedepsit azi pentru-o gafă
pe care o voi face-o mâine.
Revolta sângelui din mine
se domolește în părinți.
Dar unde-i Iuda să mă vândă
pentru cei treizeci de arginți?!
Se-ntinde-amurgul peste ziduri
precum un mușchi trandafiriu;
când moartea-mi face blând cu ochiul,
eu mai învăț să fiu, să fiu...
poezie clasică de Nicolae Dabija
Adăugat de Simona Enache

Votează! | Copiază!