Micuța pasăre ar voi să zboare către acest Soare Divin, strălucitor, care-i încântă ochii... dar vai! nu poate decât să-și ridice micile aripi, dar să zboare, asta nu-i stă în mărunta-i putere! Ce va urma? Va muri de supărare văzându-se atât de neputincioasă?... O, nu! Micuța pasăre nici măcar nu se va mâhni. Cu îndrăzneață uitare de sine vrea să scruteze mai departe Divinul său Soare; nimic nu va reuși să o sperie, nici vântul, nici ploaia, iar de s-ar întâmpla ca nori negri să ascundă Astrul Iubirii, micuța pasăre nu-și schimbă locul... ea știe că dincolo de nori Soarele ei tot strălucește, strălucirea Lui nu va păli nicio clipă.
Sfânta Tereza de Lisieux în Istoria unui suflet
Adăugat de Margareta

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.