Umbra salcâmului de lângă fântână în care dormeau, pe prăjini, câteva perechi de curci și bibilici, cădea peste el ca o plasă deasă. Două crengi noduroase în...
Umbra salcâmului de lângă fântână în care dormeau, pe prăjini, câteva perechi de curci și bibilici, cădea peste el ca o plasă deasă. Două crengi noduroase închipuiau pe pământ figura unui călăreț cu cojoc și căciulă. Ene Lelea se aplecă și potrivi la șoldul călărețului un vreasc, în formă de spadă. Când era copil, în nopți ca astea, maică-sa chema o bătrână să-i "toarne cositorul". Baba venea, topea cositor într-o lingură și-l răsturna, bolborosind, într-o găleată cu apă descântată. Cositorul se închega luând înfățișări ciudate, în care bătrâna deslușea, după semne ale ei, norocul băiatului. Își aminti că mereu era vorba de bani mulți, o comoară, de un drum lung prin Bărăganul ascuns în ceață și de o fată frumoasă.
Fănuș Neagu în În văpaia lunii (1971)
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.