Într-un colț al grădinii, printre frunzele putrede, destrămate, mijea firul ierbii. Adulmecându-i izul înțepător și dulce, Ene Lelea zâmbi, fascinat de minun...
Într-un colț al grădinii, printre frunzele putrede, destrămate, mijea firul ierbii. Adulmecându-i izul înțepător și dulce, Ene Lelea zâmbi, fascinat de minunea primăverii. Trecu în poarta grădinii și se sprijini cu brațele pe gardul de nuiele. În fața lui la vreo sută de metri, pe buza malului apăru dintre mărăcinișuri o vulpe, cu coastele năpârlite și coada stufioasă, sclipind roșcat. Se furișă sprintenă printre două mușuroaie făcute de hâr ciogi și se orpi între doi pruni, cu botul întins în vânt. Ene Lelea abia acum o zări. Sta neclintită pe labele dinapoi și asculta. Vântul îi umflă părul de pe ceafă, vânăt și-i gâdilă nările.
- încotro, cumătră? Întrebă Ene Lelea și fluieră după câini.
Fănuș Neagu în În văpaia lunii (1971)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Cartea "Frumosii nebuni ai marilor orase" de Fănuș Neagu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.