De Crăciun
am lacrimi pe suflet și sunt trist
frigul îmi taie răsuflarea
tremur
singurătatea rupe din mine
puțin câte puțin și
nu înțeleg multe lucruri
aud liniștea cum cotrobăie
prin clopot
dincolo de lumea mea
un Dumnezeu se descompune în colinde
îngerii se adună în cerc
doar eu îngenunchez pe durere
și aștept
cineva îmi umblă prin suflet
e mama
o strig
dar
nu spune nimic...
durerea topită în lumina unei lumânări
se întinde peste tot
nu-i nimic
într- o bună zi mă voi întâlni cu Dumnezeu
și-l voi întreba despre mama
știu că în așteptarea asta
la o distanță de o lacrimă
sunt doar eu
... și o dorință
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre durere
- poezii despre Crăciun
- poezii despre îngeri
- poezii despre tristețe
- poezii despre suflet
- poezii despre singurătate
- poezii despre religie
- poezii despre mamă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.