Vom răsări?
Se-așterne galben, pe alei,
Covor, din frunzele de tei,
Iar visele se țes duium;
Absenți, noi le strivim... oricum!
De păsări, cerul e-înflorit,
Speranțe tind spre infinit.
Secătuiți de romantism,
Iubirea are reumatism.
Și scârțâie la-ncheieturi,
Te rog s-o vindeci, nu te-nduri,
Pomii se scutură... sunt goi,
Ca ei, ne scuturăm și noi.
Simțim și-n inimi frunze moarte,
Și primăvara e departe,
Vom îngheța... cum ne va fi?
Putea-vom iarăși răsări?
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Leliana Rădulescu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.