Mi te strecori prin vene...
de ce îmi umpli golul cu rușine?
din noul stârv se-nalță tot mai mult
un nor astenic ce-n curând va ține
pe alt sărman... răzleț te mai ascult
străină umbră ce-mi alini tortura
de-a te avea pe veci sub ochiul meu
cum îți stropești cu sângele-mi gravura
și încrustezi o teamă în nucleu
mi te strecori prin vene ca o nimfă
îmi rupi costumul - ghiara ți-o înfigi
cu sete-n pântec și de-ai bea din limfă
să te mai pierzi pe drum să nu mă strigi...
din ce adâncuri te ridici pustie
să mă-ntărești când nu mai pot a scrie?
sonet de Ionuț Popa (31 august 2008)
Adăugat de Ionuț Popa

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.