Soarele scapătă spre asfințit. Crestele munților par aprinse. Încet se desfac și s-aștern pe văi perdele de umbră. Înaintea noastră, pe luciul plumburiu al ...
Soarele scapătă spre asfințit. Crestele munților par aprinse. Încet se desfac și s-aștern pe văi perdele de umbră.
Înaintea noastră, pe luciul plumburiu al apei, se ivește-n curmeziș, mai întâi o dungă, o coamă gălbuie și creață. Ne apropiem de pragul gherdapurilor. Dunărea începe să vâjâie mânioasă, e un zbucium ș-un clocot de valuri dintr-un mal în altul.
Alexandru Vlahuță în România pitorească, Porțile De Fier
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
În Biblioteca Citatepedia este disponibil pentru lectură textul integral.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.