Eternitate
Pașii ne cunosc abisul
Trupul ne plimbă cerul
Furtuna pierde bucăți de carne
Tot mai vagă tot mai slabă
Este un început albastru
În acest peisaj terestru
Și altul răzbunător
Ca un deget tăiat
Vezi doar ce femeia se rostogolește
Ca un fus
Și copiază delta ei
Pe delta apelor.
poezie clasică de Max Blecher din Corp transparent (1934)
Adăugat de Costel Zăgan

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.